După sesiunea de bază a bacalaureatului din acest an, Ministerul Educației anunță că mai mult de jumătate din cei aproape 26 de mii de elevi înscriși au susținut examenele. Astfel, rata de promovare este de 54 la sută, față de 44 procente cât a fost anul trecut. Potrivit ministerului, această creștere arată că reformele inițiate acum trei ani au început să dea rezultate, elevii înțelegând nevoia unei aprecieri corecte.
Mai puțini restanțieri și mai puține tentative de fraudare - acesta e rezultatul preliminar al examenelor de bacalaureat din acest an, prezentat de ministerul Educației și ca dovadă a eficientei măsurilor sporite de supraveghere respinse inițial cu înverșunare de o parte a societății. Comparativ cu anul trecut, când 161 de elevi au fost eliminați de la examene după ce au încercat să trișeze, la sesiunea din acest an numărul celor prinși cu oca mică a scăzut, fiind vorba de 59 de persoane. Referindu-se la acest prim bilanț - cel final urmează a fi făcut după sesiunea suplimentară a bacalaureatului - ministra în exercițiu a educației Maia Sandu a spus ca deja se poate constata schimbarea de atitudinea a elevilor:
„În ultimii doi ani am asistat la o schimbare majoră de comportament în rândul absolvenților de liceu. Această primă victorie are o semnificație deosebită, mai ales că a fost obținută într-o societate în care valori ca onestitatea și corectitudinea nu sunt suficient apreciate și promovate. Este de apreciat și efortul cadrelor didactice, în cele mai multe centre de examinare, procesul a fost organizat în modul cuvenit.”
De rând cu rata de promovare a examenelor, datele ministerului mai arată că a crescut și nota medie pentru majoritatea disciplinelor. Elevii continuă să ia cele mai mici note la obiectele reale, precum fizica, chimia sau matematica. Până acum, 3 dintre absolvenți au luat nota 10 la toate probele, alți 149 au o medie de 9 iar 18 la sută din candidați au nota 7 ca medie pentru examene.
Chiar dacă în acest an a crescut numărul elevilor care au luat note de trecere la toate obiectele, modul în care se desfășoară examenele de bacalaureat continuă să stârnească critici, pentru că aproape jumătate din elevi s-au ales cu restanțe.
Expertul Institutului de Politici Publice, Anatol Gremalschi explică această nemulțumire prin lipsa unei alternative pe măsură, pentru cei care nu iau BAC-ul:
„Absolvenții școlilor profesionale visează să se ducă la universitate, absolvenții de colegii nu numai că visează, dar și foarte mulți din ei se duc. În consecință, bacalaureatul devine un obstacol în calea celora care au rezultate modeste și nu se pot duce la universitate. Mentalitatea se va schimba atunci când vom avea locuri de muncă și pentru persoanele care au studii fără ca să-și ia bacalaureatul. În consecință, bacalaureatul este tratat de foarte, foarte mulți oameni ca o piedică artificială.”
Dacă în cazul sesiunii de bacalaureat, exigențele antifraudă au funcționat, atunci la examenele de gimnaziu însăși elevii au semnalat abateri, testele fiind publicate și pe rețelele de socializare. Pentru că sunt peste o mie de instituții care organizează aceste examene, dotarea lor cu utilaje de supraveghere, înseamnă costuri pe care, spune ministerul, nu poate să și le asume.
Totuși, o soluție în opinia lui Anatol Gremalschi ar fi doar evaluarea externă, fără implicarea cadrelor didactice care au școlit 9 ani elevii:
„Când admiterea în școlile profesionale, în colegii, în licee se face în baza notelor cu care copilul vine din școală, evident că învățătorii se străduie să-și ajute copiii. Dacă îi pui note obiective în satul x, notele aceste vor fi mai mici și absolvenții de gimnaziu nu vor fi înmatriculați în alte licee, fiindcă vor veni alții cu note mai mari din alte sate. Se începe o competiție, să-i ajutăm pe ai noștri, și notele devin irelevante, ele nu sunt credibile.”
Expertul IPP mai spune că nu doar ministerul Educației trebuie să promoveze inițiative în favoarea unor examene obiective, dar întreaga societate, începând cu primarul din localitate și până la cei din arcul guvernamental. Anatol Greamalschi constata că în lipsa unui sprijin pe potriva pe toate palierele societății, acțiunile ministerului sunt interpretate deseori ca niște capricii.
