Linkuri accesibilitate

Cine-şi asumă costul promovării artiştilor basarabeni în lume? (Adevărul)


A început o epocă „a incertitudinilor şi a fantasmelor în Europa” (Contributors)

Despre manifestația unionistă de ieri din piața centrală de la Chișinău presa de azi înregistrează puține ecouri. Comentariul cel mai aplecat asupra subiectului vine de la Chișinău, este publicat de Adevărul, sub semnătura lui Ion Mischevca. România liberă optează pentru o relatare detaliată a evenimentelor, în fapt tot o corespondență de la fața locului, care pomenește rezoluția formulată spre a ajunge la președinții moldovean și român. Semnatarul articolului face și o listă de personalități care au luat parte la adunare și, de asemenea, anunță formarea Consiliului onorific al Blocului Unității Naționale: o entitate ce reunește câteva zeci de organizații civice din Republica și din diaspora.

De la București, Răzvan Voncu folosește prilejul, în Adevărul, ca să ceară regândirea misiunii Institutului Cultural Român la Chișinău. Din perspectiva ideii că e vorba de o singură limbă și de o singură cultură, instituția-mamă de la București ar trebui să-și asume costurile unor programe adecvate, care să promoveze în lume - și nu în România - artiști basarabeni. În opinia lui Voncu, statul moldovean „este falit, nu din culpa oamenilor de cultură români din Basarabia, iar ministerul, pe lângă că este subfinanţat, nu are încă nici o experienţă”. Din articol rezultă discret că abordarea corectă ar fi existat înainte de 2012, dar a fost abandonată „din cauza turbulenţelor politice”. Nu se precizează dacă e vorba de turbulențe politice din România sau din Republica Moldova.

Guvernul de la București se pregătește să aprobe construcția celei mai mari moschei din Europa - un articol caustic pe această temă e de citit în Adevărul, sub semnătura lui Andrei Pleșu. Decizia e pe drum, deși întreaga Europă se află sub șocul rezultatului referendumului de ieri din Grecia. Presa de la București îl privește ca pe o cotitură nefastă în istoria Europei. Argumentele diferă însă. Din articolul Alinei Mungiu-Pippidi - Adevărul - rezultă că europenii ar cam fi vinovați că s-a ajuns aici: pentru că i-au primit pe greci în zona euro deși aveau la activ vreo patru-cinci falimente ale statului, pentru că i-au împrumutat iar și iar, deși nu-și plăteau datoriile, și pentru că n-au fost destul de flexibili ca să sprijine guvernarea anterioară (cu Antonis Samaras la conducerea guvernului) ca să fi câștigat alegerile din ianuarie. Cine tot spune că grecii sunt leneși, mai scrie Mungiu-Pippidi, uită că investitorii greci au fost primii care au avut încredere să vină în România postceaușistă și că Grecia a sprijinit cel mai mult aderarea României și a Bulgariei la Uniunea Europeană. În fine, comentatoarea consideră că s-a prăbușit „cel mai avansat proiect de convergenţă cu Occidentul al unei ţări ortodoxe”, iar România ar fi „la rând”.

A început o epocă „a incertitudinilor şi a fantasmelor în Europa. Fantoma mesianismului şi a delirului demagogic bântuie din nou continentul”. „Nicio naţiune nu este imună la această seducţie a radicalismelor şi experimentelor egalitare”, scrie și Ioan Stanomir pe site-ul contributors.

XS
SM
MD
LG