Linkuri accesibilitate

Cum ar fi votat românii, dacă programul de austeritate ar fi fost supus la vot


Premierul interimar Gabriel Oprea despre criza din Grecia: „Avem foarte multe active, foarte multe bănci grecești. Știm bine că ne poate afecta și pe noi”.

În România comentariile despre Grecia tind să fie tot mai condescendente atât dinspre analiștii economici cât și dinspre oficiali. Cu toate aceste, România nu stă mai bine decât Grecia, decât în anumite privințe. Cifrele simple arată, că Grecia are un Produs Intern Brut de aproape 180 de miliarde de euro la o populație de 11 milioane, în vreme ce România are un PIB de 140 de miliarde la o populație dublă. Firește că datoriile publice ale celor două țări indică o altă realitate: Grecia are 320 de miliarde de euro datorii, în vreme ce România doar 130 de miliarde.

Există însă o diferență de abordare a acestor datorii între România, care a urmat rețeta economică a Trocii (Uniunea Europeană, Banca Mondială și FMI) cu asupra de măsură, în vreme ce liderii greci au preferat să o respingă, inclusiv cu un referendum. Ce s-ar fi întâmplat dacă Traian Băsescu i-ar fi întrebat pe români dacă sunt de acord să li se taie salariile cu 25 la sută, să li se anuleze sporurile și să crească TVA? La fel ca grecii, românii ar fi votat împotrivă. Această experiență nu ar trebui, poate, să-l facă pe Victor Ponta să spună cum au trecut românii cu bine peste criza economică din 2009-2011, când actualul premier și majoritatea pe care o are l-au demonizat pe Băsescu pentru acele măsuri, l-au suspendat și au încercat să-l dea jos cu instrumente la limita legii. Premierul român, aflat într-un concediu de refacere în Turcia, a ținut să explice că România și Grecia sunt două cazuri total diferite. Diferența s-a datorat, însă, doar conjuncturii.

Victor Ponta a mai precizat că „indiferent de calea aleasă de Grecia, vor fi necesari ani lungi de reforme, care implică sacrificii și suferințe”. Ponta a făcut și un recurs forțat la istoria recentă spunând că „atunci când România a fost în criză nimănui nu i-a păsat” și că și-ar doi ca europenii să fie „de data aceasta” „mai solidari”. Președintele Klaus Iohannis speră, în schimb, că „înțelepciunea politică și economică va prima în cele din urmă” în așa fel încât „soluțiile” care vor fi găsite să însemne „da” pentru „viitorul european”.

Premierul interimar, Gabriel Oprea este singurul lider român care declară fără ocolișuri că România poate fi afectată de criza din Grecia pentru că există „foarte multe active” și „foarte multe bănci” cu capital grecesc. Eurodeputatul Iuliu Winkler de la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România susține pe de altă parte că România este un stat stabil și că nu există pericole în ce privește depozitele aflate în bănicle grecești din România. Winkler crede, în plus, că România ar putea avea de câștigat de pe urma crizei din Grecia fiindcă „cinic vorbind, pe termen lung (…) există șanse ca unii investitori să se reorienteze dinspre Grecia spre România”

Așadar, premierul român le dă sfaturi europenilor, liderul progresist care asigură interimatul guvernului se teme că România va fi afectată de ce se întâmpla în Grecia, președintele mizează pe înțelepciunea Bruxelles-ului și Atenei, iar alții își fac deja calcule „cinice” prin care România să iasă în câștig din criza grecească.

XS
SM
MD
LG