Nevoile armatei moldovene sunt atât de mari, iar finanţarea atât de mică, încât orice ajutor din cele disponibile ar fi insuficient pentru o modernizare efectivă a ei. Este constatarea pe care a sonorizat-o recent un oficial NATO, în cadrul unor discuţii neformale cu un grup de jurnalişti moldoveni, care au vizitat cartierul general al Alianţei Nord-Atlantice cu prilejul lansării unui pachet de asistenţă NATO destinat fortificării sistemului de apărare moldovenesc. Cum în aceste condiţii se pot mişca lucrurile, l-am întrebat pe Mihai Gribincea, ambasador al Republicii Moldova la NATO aflat pe final de mandat.
Mihai Gribincea: „Pachetul de asistenţă „Sporirea capacităţilor de apărare” ar putea fi cel mai important document din relația Moldova-NATO semnat până acum. Dar succesul lui depinde de voința politică de la Chișinău. Pentru că urmează să fie adoptată strategia de securitate națională, strategia militară… În aceste documente va trebuie să punctăm foarte clar unele aspecte, unele amenințări la adresa securității și, în funcţie de ce se va stipula în aceste documente, va fi realizată a doua etapă de implementare a acestui pachet. Pentru că la prima fază, de fapt, are loc elaborarea cadrului legislativ, iar la etapa a doua urmează ca, împreună cu experți din cadrul Alianței, Moldova să obțină asistență în ceea ce privește modernizarea forțelor terestre, forțelor aeriene, sistemului de învățământ militar, apărarea cibernetică și alte aspecte. În funcţie de voința politică și seriozitatea cu care va fi abordat acest document la Chișinău, vom putea vorbi de importanța acestui document.”
Europa Liberă: Majorarea bugetului Armatei ar fi un semn de seriozitate? Va putea Moldova evita să majoreze bugetul Armatei, dacă vrea să-și modernizeze Armata și, iată, va începe cu acest program?
Mihai Gribincea: „Evident că acest pachet de asistență presupune și anumite cheltuieli din partea Republicii Moldova. Dar când vorbim despre o modernizare a sectorului de apărare, cred că trebuie să privim lucrurile mai larg. E posibil ca să se constate că avem nevoie nu de șase mii de militari, dar numai de trei, în schimb acești militari să fie sătui, bine echipați, să fie bine antrenați ș.a.m.d. Putem vorbim și de o abordare inteligentă a acestui aspect, ceea ce englezii numesc „Smart Defence”. Deci, putem avea niște proiecte inteligente de abordare și o modernizare poate cu aceleași resurse pe care le avem acum, dar să modernizăm sectorul de apărare și să fie mai eficient, forțele armate să fie mai combative, atracția militarilor pentru forțele armate să fie mai mare.”
Europa Liberă: Să înțeleg că nu este o obligație majorarea bugetului?
Mihai Gribincea: „Evident că va necesita anumite cheltuieli suplimentare. Dar trebuie să înţelegem că aceste cheltuieli care sunt acum pentru armată sunt foarte mici. Dacă pentru țările NATO este necesar să fie 2% din Produsul Intern Brut, în cazul Moldovei noi avem 0,5%, dar în realitate de fapt 0,3%, pentru că altele 0,2% constituie pensia militarilor, cheltuieli care nu pot fi considerate parte a bugetului militar de fapt. De aceea e evident că va fi nevoie de anumite resurse suplimentare, dar trebuie să ne dăm seama că acum resursele pentru armată sunt foarte mici.”
Europa Liberă: Nu s-ar putea întâmpla ca acest ajutor nici să nu fie suficient ca Republica Moldova chiar să devină un partener cu pondere în fața unui eventual agresor, dar în același timp ar putea să provoace o reacție foarte urâtă din partea acelui agresor?
Mihai Gribincea: „Nu cred că trebuie să ne intereseze reacția Rusiei, din simplul considerent că Rusia își urmărește interesele sale naționale, iar noi trebuie să ne urmărim interesele noastre naționale. Să nu uităm că relația Rusia-NATO până la criza din Ucraina era cu mult mai avansată ca relația Moldova-NATO. Chiar acum, în plină criză a relațiilor NATO-Rusia, NATO are un oficiu la Moscova… Deci, noi ca țară trebuie să ne urmărim interesul nostru. Interesul nostru este să ne reformăm sectorul de securitate, să avem o armată care ar face față unor eventuale pericole, unor eventuale amenințări. Cred că una din marele probleme în implementarea acestui pachet va fi tocmai identificarea acestor amenințări la adresa securității Moldovei, pentru că la Chișinău, din anumite considerente poate politice, ori din alte considerente, se evită a se spune care sunt potențialele amenințări la adresa securității Republicii Moldova. Atâta timp cât ai o armată constituită ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, să nu o consideri o potențială amenințare cred că este nefiresc. Atâta timp cât ai o armată ilegală pe teritoriul Republicii Moldova sau trupe cu statut ilegal, să nu le consideri potențial agresor iarăși este nefiresc. Cred că a venit timpul să spunem lucrurilor pe nume, să identificăm factorii de risc, amenințări la adresa securității Republicii Moldova, să le identificăm și după această identificare să ne elaborăm strategia militară, strategia securității naționale. Nu cred că încă alți douăzeci de ani trebuie să ne jucăm cu unii termeni și să încercăm iarăși să ne aflăm într-o situație în care să nu irităm pe cineva.”
