De atâtea ori s-a repetat, în lunile care s-au scurs, despre orice întâlnire având ca subierc Grecia că e reuniunea ultimei șanse, încât o atmosferă de blazare și lehamite înconjoară summitul Eurozonei din seara aceasta, chemat în mare urgență pentru a decide, încă o dată, soarta Greciei.
S-ar putea crede că premierul grec Alexis Tsipras a sosit la Bruxelles într-o poziție mult întărită, după ce a manevrat cu foarte mare abilitate, atrăgând de partea lui o largă majoritate a alegătorilor, precum și principalele partide politice de acasă.
După succesul la scară neașteptată a referendumului de duminica, urmat de manevra, la fel de eficace, a retragerii ministrului de finanțe Yanis Varoufakis, care avea practic numai inamici personali printre colegii lui din majoritatea celorlalte țări din zona euro (19 țări, socotind și Grecia), summitul Eurozonei din această seară se anunță foarte dificil.
Creditorii internaţionali ai Greciei au primit mai devreme propunerile noului ministru de Finanţe elen Euclid Tsakalotos, propuneri care care ar trebui să relanseze negocierile ducând la reluarea finanţării ţării.
Semnele sunt până acum că propunerile nu ar aduce mari noutăți și că ar fi, tehnic, insuficiente. Decizia finală nu mai ține acum, practic, de criterii strict tehnice, ci eminamente politice. Țările zonei euro trebuie să decidă în această seară, odată pentru totdeauna, dacă doresc să mențină Grecia în Eurozonă, renunțând la exigențele anterioare, care se voiau stricte și definitivem sau dacă, dimpotrivă, continuă în dorința de a dori să facă guvernul Greciei să cedeze, marcând astfel o importantă victorie ideologică, ceea ce ar întări-o pe Angela Merkel în fața propriului său electorat.
În situația în care s-a ajuns, pana si absența unei decizii ar fi o decizie: a lăsa Grecia sa se înfunde. Falimentul total al țării e numai o chestiune de zile, dacă nu chiar de ore.
Banca Centrală Europeană a refuzat zilele acestea să se amestece, menținând aprovizionare urgentă a Greciei la un nivel cotidian minim, dar lăsând foarte clar de înțeles că decizia le revine acum liderilor.
Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat, la sosirea la reuniunea Eurogroup, că presiunea este acum în întregime pe Grecia, care trebuie să prezinte un plan limpede de ieșire din criza financiară.
„Desigur că UE are obligaţia să ajute Grecia, dar acest fapt depinde de decizia guvernului grec. Aşteptăm cu interes”, a adăugat Schaeuble.
Şeful Eurogroupului, ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, a declarat la rândul său înainte de reuniune că este gata să asculte propunerile grecilor, aşteptând ca Tsakalotos să prezinte un program economic credibil.
Semnele nu sunt însă încurajatoare, după ce unii oficiali UE, de obicei foarte rezervați, au făcut astăzi declarații ambigue. O ieșire a Greciei din zona euro 'nu este exclusă' dacă Atena nu prezintă 'un pachet de reforme credibile', a declarat astfel vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro și dialog social.
Grecia are deocamdată de partea ei doar câteva țări, precum Franța și Italia, care, în mod limpede, se tem la rândul lor că ar putea ajunge în aceeași situație.
