Solidaritate cu Grecia sau înlăturare din zona euro. Aceasta este întrebarea fundamentală care şi-o pun politicienii germani după ce guvernul de la Atena a prezentat aseară o listă cu propuneri de reformă. Planul de salvare propus, în ultimul minut, de guvernul lui Tsipras prevede, în esenţă, măsuri de reducere a pensiilor, a cheltuielilor militare şi publice şi creşterea impozitelor (TVA-ul) şi taxelor. Dacă preşedintele francez consideră pachetul de măsuri drept un gest convingător care exprimă voinţa Greciei de a rămîne în zona euro, coaliţia guvernamentală din Germania este divizită în ceea ce priveşte astfel de aprecieri pozitive. Din partea Uniunii Creştin-Sociale (bavareze) – sora mai mică a Uniunii Creştin-Demcrate (CDU), prezidată de Angela Merkel, s-au înmulţit vocile care cer o excludere a Greciei din clubul ţărilor euro.
Preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat, Ralph Brinkhaus, nu şi-a ascuns scepticismul faţă de noile propuneri.
Într-un interviu dufuzat joi dimineaţa de canalul 2 al televiziunii publice germane (ZDF), Brinkhaus a arătat, că „întrebarea care se pune, în prezent, este cît de credibil este ceea ce prezintă acum guvernul” (grec). „Duminică a mai dus o campanie în care a respins ceea ce a prezentat acum.” 60 la sută dintre greci au votat contra „aşa că ne punem întrebarea firească” dacă ceea ce cuprinde planul „va fi transpus, chiar dacă Parlamentul îşi va da acordul – sau totul nu este nimic altceva decît promisiuni”.
A scuti Grecia de plata datoriilor, precum cere Alexis Tsipras, deocamdată nu se află pe agenda Parlamentului german, a declarat acelaşi Brinkhaus.
Nici colegul său din conducerea grupului parlamentar conservator, creştin-socialul bavarez, Hans-Peter Friedrich, nu crede în seriozitatea propunerilor avansate.
„Guvernul grec ori încearcă să inducă în eroare propriul popor sau încearcă, din nou, să ne păcălească pe noi”, a spus Friedrich într-un interviu difuzat de postul naţional de radio.
Îndoielile articulate au fost însoţite de o critică ironică aspră la adresa Comisiei Europene. Preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, „am putea să-i trimitem şi un ziar vechi şi acesta ar sări în sus şi ar spune ‚ce grozav. Asta e baza!’”, a spus Friedrich. Din punct de vedere economic, a declarat acelaşi politicien, nu există o altă cale decît ieşirea Greciei din zona euro.
Şi Angela Merkel şi-a înăsprit vocea în ultimele zile, însă fără formulări atît de radicale. Ea continuă să pledeze pentru o soluţionare a crizei, aşa cum a făcut-o şi în cuvîntarea ţinută cu prilejul aniversării a 70 de ani de la fondarea Uniunii Creştin-Democrate.
„Eşuează moneda Euro, atunci va eşua şi Europa”, a avertizat ea în cuvîntarea amintită. Totodată, ea a arătat că solidaritatea europeană presupune şi flexibilitate şi soluţii de compromis.
Păreri total opuse au cîteva ţări estice ca Polonia, Slovacia, Ungaria şi statele baltice. Ele resping orice nou compromis faţă de Grecia, aşa cum refuză să accepte stabilirea unor cote de refugiaţi care solicită azil în Uniunea Europeană. Într-un mod cît se poate de drastic s-a exprimat, în acest context exploziv, şefa guvernului leton, Laimdota Straujuma. Într-un interviu difuzat joi dimineaţa de postul naţional de radio din Germania, ea spus că Letonia este dispusă să acorde Greciei doar ajutor umanitar. Altceva nimic.
