Centrul de cercetări demografice din Republica Moldova a lansat un prim barometru demografic în care sunt prezentate estimări alternative ale numărului și structurii populației din Republica Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică populația Moldovei este de 3,5 milioane de locuitori, pe când calculele experților arată că numărul real al populației ar fi de circa 2,9 milioane. Specialiștii consideră că supra-estimarea numărului oficial al locuitorilor Moldovei s-a produs în urma neglijării fenomenului migrațional.
Realizatorii studiului, membri ai Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe, notează că datele oficiale despre numărul locuitorilor Republicii Moldova, oferite de Biroul Național de Statistică includ și cetățeni moldoveni care s-au stabilit de ani buni cu traiul în altă țară. Olga Găgăuz, una din autorii studiului spune că aceasta este eroarea care produce în lanț greșeli la calcului tendințelor demografice, pe plan economic și social. Experta spune că până în prezent, estimările anuale ale numărului populației stabile a Republicii Moldova se fac în baza recensământului din 1989 și nici măcar după cel din 2004 nu a fost făcută o recalculare a locuitorilor. Din acest motiv, susține Olga Găgăuz, datele preliminare ale recensământului din 2014 arată o supraestimare a numărului populației Moldovei, mai ales în condițiile unei migrații masive, notează experta:
„Noi arătăm în statistica oficială numai migrația definitivă a cetățenilor Republicii Moldova care pleacă cu traiul permanent în altă țară. Pe când, migranți care deja s-au stabilit cu traiul permanent, poate inițial au fost migranți de muncă temporar, dar deja s-au stabilit cu traiul în altă țară, oricum sunt la noi în listă, intră în populația stabilă a Republicii Moldova.”
Discrepanța dintre statisticile oficiale și cele ale experților, de circa 660 de mii de persoane produce erori și atunci când se calculează rata natalității și cea a mortalității. Experta Olga Penina, spune că având în vedere rezultatele recensământului din 2004, când au fost înregistrate circa 100 de mii de persoane plecate din Republica Moldova, ultima numărătoare, dacă va fi analizată calitativ ar urma să arate că această cifră s-a mărit considerabil, pe toate segmentele de vârstă:
„Acest deficit al populației se referă la grupele de vârstă economic active, deci la vârstele 20-35 de ani, aici unde procesele migraționale sunt cele mai intense. Și putem să așteptăm că profilul de vârstă al deficitului populației la momentul recensământului din 2014 va fi mai extins și va include nu numai tineri adulți, dar și adulți de vârstă mijlocie, care la momentul recensământului din 2004 erau persoane tinere.”
Pe de o parte, spun specialiștii, erorile statistice se pot explica prin lipsa unui control al frontierei de stat cu regiunea din stânga Nistrului, pe de altă parte, spune Olga Găgăuz nu pot fi neglijate datele referitoare la trecerea frontierei precum și cele oferite deschis de instituții de stat din țările UE și din Federația Rusă.
Estimările imprecise ale autorităților, notează Olga Găgăuz distorsionează tabloul demografic al Republicii Moldova iar instituțiile de stat utilizează date eronate atunci când planifică bugetul de stat, politici sociale și prognoze de dezvoltare:
„Nu putem să planificăm bine și asigurările sociale, din cauză că nu avem date fiabile despre numărul de persoane care vor atinge vârsta de pensionare. Și așa putem să analizăm situația în fiecare domeniu. Domeniul sănătății, cu toate că statistica oficială demonstrează progrese destul de semnificative, dacă recalculăm ratele de morbiditate a populației corect, la populația care este în țară, o să avem un tablou foarte nefavorabil.”
Reprezentanții Ministerului Muncii, care au participat la prezentarea studiului, au solicitat Biroului Național de Statistică să aibă în vedere remarcile experților și să țină cont de practicile europene atunci când vor prelucra datele colectate la recensământul din 2014.
