Linkuri accesibilitate

Grecia: un ajutor de salvare de la faliment strict condiționat


Premierul Alexis Tsipras intervievat, într-o imagine de la Bursa din Amsterdam
Premierul Alexis Tsipras intervievat, într-o imagine de la Bursa din Amsterdam

Guvernul grec va trebui să obțină aprobarea Parlamentului pentru noi măsuri de austeritate, măriri de impozite, reforma pensiilor și reforma pieței muncii.

După luni de dispute și amânări Grecia a reușit să încheie în sfârșit un acord de salvare de la faliment cu creditorii europeni, care dacă va fi aplicat va menține țara în zona euro și va evita implozia economiei grecești.

Associated Presse notează însă că termenii acordului convenit după 17 ore de negocieri la Bruxelles prevăd greutăți pentru grecii de rând și pentru guvernul lor radical de stânga, care a promis mereu după alegerile din ianuarie să nu facă jocul creditorilor și să respingă reducerea cheltuielilor bugetare propuse de ei.

Înaintea de a putea profita de 85 de miliarde de euro în ajutoare de salvare de la faliment și de sprijin pentru băncile secătuite, guvernul grec va trebui să obțină aprobarea parlamentară pentru o serie de măsuri de austeritate care includ măriri de impozite, reforma pensiilor și reforma pieței muncii.

Grecia va avea și un calendar al aplicării reformelor – ca dovadă a încrederii reduse de care se bucură guvernul din partea creditorilor. Premierul Alexis Tsipras și-a înfuriat partenerii europeni luna trecută, când a convocat un vot popular împotriva măsurilor de austeritate cerute de creditori.

Agenția France Presse scrie că acum Tsipras are sarcina – deloc de invidiat – de a pune în aplicare ceea ce unii numesc „cel mai umilitor” dintre cele trei ajutoare de salvare de la faliment acordate până în prezent Greciei.

Prima lui sarcină este ca miercuri cel mai târziu să obțină aprobarea legislativului pentru măsurile de austeritate – în linii mari, identice cu cele respinse de greci în referendumul de la 5 iulie, și acesta este doar începutul.

Potrivit economiștilor, cea mai drastică dintre măsuri este punerea unor companii de stat privatizabile de mare prestigiu în valoare de 50 de miliarde de euro într-un fond bazat în Luxemburg, la care guvernul elen nu va avea acces. Vânzările din acel fond vor fi folosite pentru plata datoriei grecești.

În fața Parlamentului la Atena
În fața Parlamentului la Atena

Ministrul muncii Panos Skourletis, un fost purtător de cuvânt al lui Tsipras, a prezis într-o declarație făcută televiziunii de stat ERT că guvernul își va pierde majoritatea în Parlament și Grecia va avea chiar anul acesta alegeri anticipate.

În declarațiile făcute după încheierea acordului la Bruxelles, Tsipras a insistat că rezultatul cel mai important este că Grecia nu va ieși din zona euro.

Alexis Tsipras la conferința de presă de astăzi la Bruxelles
Alexis Tsipras la conferința de presă de astăzi la Bruxelles

Tsipras a spus că deși măsurile prevăzute în acord vor provoca „efecte recesionare”, faptul că sunt însoțite de un pachet de fonduri pentru dezvoltare de 35 de miliarde de euro, negociat împreună cu restructurarea datoriilor și asigurarea finanțării pe trei ani, va crea pe piețele financiare sentimentul că „Grexit”, cum a fost numită eventuala ieșire a Greciei din zona euro, ține de-acum de trecut.

În dimineața de după acord, Reuters a descris reacția piețelor financiare mondiale ca „urale obosite”. Moneda euro a crescut față de dolar imediat după anunțarea înțelegerii, dar a coborât apoi din nou.

Într-o relatare de la Atena, AP a scris că grecii întâlniți de reporterii săi păreau mai degrabă mulțumiți de deznodământul negocierilor-maraton, salutând rămânerea țării lor în zona euro.

Reacții mixte la Atena la anunțul acordului de la Bruxelles
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:42 0:00

Pe plan practic, însă, nu se anunță deocamdată îmbunătățiri spectaculoase. Autoritățile de la Atena au anunțat că vor prelungi „vacanța” forțată a băncilor, impusă la începutul lunii de teama fugii de capital.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG