La Chişinău se desfăşoară o conferinţă consacrată eficientizării luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. La ea participa si Laura Stefan, coordonatoarea activităţilor anti corupţie din cadrul organizaţiei neguvernamentale Expert Forum. Doamna Laura Stefan este câștigătoarea premiului „Femeia curajoasă” a anului 2015 si nominalizarea Ambasadei SUA la Bucureşti pentru premiul „Femei curajoase din întreaga lume”, acordat de Secretarul de Stat al SUA.
Laura Ștefan: „E pentru prima dată în istoria României, din 2005 încoace, când oameni importanți sunt trași la răspundere pentru ceea ce au făcut cât timp au ocupat poziții publice, pentru ceea ce au făcut cu banii publici. Cred că ceea ce vedem în acest moment în România este că atunci când avem o combinație de factori, ați vorbit despre presiunea externă, eu cred că a contat foarte mult ca această presiune externă să se așeze pe un moment favorabil în plan intern și să existe și în plan intern actori politici și nu numai, care să împingă România pe calea aceasta a reformelor. Marea dificultate a costat în aceea că în paralel cu lupta cu corupția la nivel înalt, lupta împotriva corupției politice, România a trebuit să își reformeze și sistemul de justiție. Din păcate însă, țări precum România și alte țări din regiune nu au timpul necesar să lase aceste reforme să evolueze încet. Toți așteptăm rezultate rapide, rezultate convingătoare.”
Europa Liberă: În Republica Moldova rezultate se așteaptă de mai bine de 3-4 ani, ce ar trebui să se întâmple în acest spațiu ca să se ajungă măcar la o parte din reușitele României pe planul luptei cu corupția?
Laura Ștefan: „Vreau să vă spun că și noi am așteptat rezultate mulți ani. Dacă ne uităm la momentul de început al acestor reforme, care este 2005, adevărate rezultate, acele decizii definitive ale instanțelor prin care s-a pronunțat condamnarea unor persoane bănuite, suspectate, trimise în judecată pentru fapte de corupție, deci aceste prime decizii de condamnare au început să vină undeva în anul 2008, 2009, decizii importante în anii 2010, 2011. Deci iată că avem un întreg ciclu procesual care durează mult în instanțele de judecată și cred că nu există scurtături. Dacă vrem ca lupta împotriva corupției să se facă temeinic, trebuie să asigurăm și funcționarea corectă a instituțiilor care combat corupția, dar și drepturile persoanelor care sunt acuzate.”
Europa Liberă: Percepția multor cetățeni din Republica Moldova este că, deși nume grele din politica moldovenească ar putea ajunge sub acuzații de corupție, dosarele nu vor avea o finalitate, asta este o percepție înrădăcinată cumva de ani de zile în mintea cetățenilor.
Laura Ștefan: „Să știți că același lucru l-am văzut și în România. Vorbeam cu prietenii mei care îmi spunea atunci când au început anchetele DNA-ului că nimeni niciodată, nimeni important nu va fi chemat să dea socoteală. În momentul în care oamenii importanți au fost citați la parchet, prietenii mei mi-au spus că o să mă conving că nimeni nu va fi trimis în judecată. Când au fost trimiși în judecată, mi s-a spus că nimeni nu-i va condamna. Când au fost condamnați mi s-a spus că nu sunt condamnați definitiv, sunt abia condamnați în primă instanță. După ce au fost condamnați definitiv, mi s-a spus da, dar pedepsele sunt cu suspendare. După ce au început să se dea pedepse cu executare, mi s-a spus da, dar au rămas cu banii. După ce au ajuns și în pușcărie și li s-au confiscat și banii, românii sunt nemulțumiți de faptul că încă nu se pun în executare deciziile de confiscare pronunțate de instanțele de judecată. Deci observați că această neîncredere în stat este cumva regională și aș spune că este și justificată. Cetățenii români nu au încredere în statul lor pentru că până în acest moment statul lor nu a performat.”
Europa Liberă: Referindu-ne la Republica Moldova, de curând, de cabinetul de miniștri nu a trecut o inițiativă de reformare a Comisiei Naționale de Integritate. În momentul în care oamenii văd că ajung în impas asemenea inițiative se creează impresia că lupta cu corupția stă pe loc.
Laura Ștefan: „Și acest lucru este perfect de înțeles. Cred că în acest moment ține de instituțiile statului din Moldova să convingă populația prin măsuri concrete, că nu mai crede nimeni în vorbe, că într-adevăr își doresc să facă funcționale instituțiile care luptă împotriva corupției. E nedrept să cerem cetățenilor să aibă încredere în noi, atât timp cât nu putem să le dăm dovezi că într-adevăr facem ceea ce trebuie făcut. Și la noi, cea mai greu de trecut lege, în zona aceasta de combatere a corupției a fost cea privind Agenția Națională de Integritate. Legea a fost promovată în parlament abia în anul 2007, deci după ce România a devenit membră a Uniunii Europene, e adevărat, rămânând sub o monitorizare strictă din partea Comisiei Europene. Apoi am văzut încercări de desființare a Agenției Naționale de Integritate, am văzut decizii care au pus în dificultate agenția. Aș spune că lupta asta nu e niciodată câștigată.”
Europa Liberă: De mai mulți ani, aici în Republica Moldova, se discută, se lucrează la o strategie de reformare a procuraturii, proiectul a ajuns în legislativ dar senzația societății civile este că sunt puține șanse ca acesta să treacă totuși de legislativ?
Laura Ștefan: „Eu am lucrat la un studiu privind posibila reformă a procuraturii în Republica Moldova, studiul este unul tehnic desigur și în el sunt formulate câteva sugestii cu privire la felul în care ar putea fi reformată procuratura. Aici este nevoie de o decizie politică prin care politicienii țării să decidă ce tip de procuratură doresc să aibă în Republica Moldova. Există mai multe variante, însă ceea ce este important este să ne uităm la țări care au conteste similare celui ale Republicii Moldova și să vedem care dintre modelele instituționale au funcționat în aceste țări. Uitați-vă că modificări cu privire la legea procuraturii nu intervin doar în Moldova, intervin și în țara vecină, Ucraina. Pot să vă spun că din perspectiva românească construirea unui sistem de procuratură care să asigure independență funcțională a procurorului și protejarea lui de intervențiile politice a fost un lucru esențial în construirea unui mecanism de luptă împotriva corupției la nivel înalt, pentru că e foarte greu să ceri unui procuror, care până la urmă este subordonat unui om politic, să combată corupția politică. E foarte greu și trebuie să fim realiști atunci când alegem un model sau altul.”
Europa Liberă: Sugestia celor din instituțiile statului este ca cetățenii să înceapă a denunța corupția, pornind de la propria intoleranță, să nu accepte. Cum a fost în România, cum s-a întâmplat? A devenit cetățeanul intolerant față de corupție?
Laura Ștefan: „Au început să apară denunțuri. dar aceste denunțuri trebuie spus că au început să apară abia în momentul în care instituțiile au convins că într-adevăr se luptă cu corupția, adică nu putem să punem carul înaintea boilor, întâi instituțiile anticorupție trebuie să funcționeze, trebuie să-și câștige o reputație și abia apoi se pot aștepta ca cetățenii să se îndrepte către ei atunci când există situații de corupție cu privire la care ei sunt fie sesizați fie i-au cunoștință în mod direct. Cred că ceea ce așteptăm de la cetățeni, în primul rând este să nu mai accepte orice din partea guvernanților, cred că așteptăm de la cetățeni să fie un pic mai pro activi, să aibă pretenții de la cei care-i conduc, să ceară informații de interes public, să le pese. Cred că e un proces de durată și nici aici nu cred că există scurtături, întâi trebuie să construim reputația instituțiilor, să demonstrăm publicului că într-adevăr aceste instituții își fac treaba și natural cetățenii vor veni spre ele, dacă le vor percepe ca pe o scăpare, ca pe o șansă.Atunci când vorbim despre lupta împotriva corupției la nivel înalt, cetățenii trebuie să vadă că într-adevăr acțiunea instituțiilor anticorupție merge în direcția care este percepută de ei ca fiind cea mai problematică. Am avut și noi experiența inversă în care DNA-ul în 2002-2004 vîna controlori de tren și asistente medicale și nimeni n-a crezut, abia atunci când DNA s-a îndreptat împotriva oamenilor importanți au început și cetățenii să aibă încredere în instituții.”
