Astăzi a fost dat startul admiterii în colegii și școli profesionale. Pentru instituțiile de învățământ profesional sunt prevăzute 11 mii de locuri, majoritatea dintre ele fiind cu finanțare bugetară. După ce, timp de un an, Ministerul educației a experimentat într-o școală metoda învățământului dual, cu orele practice desfășurate într-o întreprindere, inițiativa va fi extinsă și în alte cinci instituții. Una dintre ele este Școala profesională nr. 8 din capitală.
Șansa de a deprinde o meserie chiar în cadrul unei întreprinderi ce ar putea oferi ulterior un loc de munca foarte convenabil. Acesta este unul din argumentele de modă recentă în favoarea alegerii unei școli profesionale. Mai mulți manageri încearcă să ademenească absolvenții în acest an, spune Ilie Pădureț, directorul Școlii Profesionale nr. 8 din capitală. Astfel, școala își va asuma doar pregătirea teoretică a elevilor, urmând ca elevii să pună mână pe foarfece și să cunoască procesul de coasere în cadrul întreprinderilor de confecții, adaugă Ilie Pădureț:
„Ideea este foarte benefică, este actuală. În școală vor fi efectuate numai cursurile teoretice, se omite instruirea practică care era în școală și deci 70 de procente se duce la întreprindere și de acum elevul cunoaște procesul timp de un an de zile și rămâne angajat în câmpul muncii la întreprindere.”
În acest an instituția are de acoperit 220 de locuri. O ofertă modestă, crede Ilie Pădureț, care se așteaptă că numărul solicitărilor va fi de două ori mai mare. În ultimii ani, observă el, mai mulți tineri pășesc pragul școlilor de meserii, și nu neapărat sunt tineri care au picat examenul de bacalaureat. Mai ales pentru elevii din sate, motivant este faptul că vor avea o bursă, un loc asigurat în cămin și posibilitatea de a se angaja imediat după absolvire. Chiar dacă nu duce lipsă de solicitanți, instituția, care a ajuns la 70 de ani, tinde să-și sporească vizibilitatea înainte de fiecare perioadă de admitere. În acest, motto-ul campaniei de promovare fiind - „Îmi aduc la școală urmașii mei”. Ilie Pădureț spune:
„Vedem satele, raionale, municipiile unde nu s-a lucrat și echipele acestea mobile care le avem pentru informare și ghidare profesională le direcționăm din contul școlii ca pe parcurs să fie la hramul satelor, la întâlnirea cu absolvenții. Nu ne oprim nici o clipă din activitatea ce ține de ghidare, informare și orientare profesională.”
În prima zi de admitere, s-au înscris în concurs peste 30 de tineri. Stau de vorbă cu Doina Furtună, o tânără vădit interesată de lucrările foștilor absolvenți, puse la vedere intenționat de administrația școlii. La insistența părinților, spune ea, a mers anul trecut la un colegiu, văzut mai cu perspectivă:
„Părinții nu mi-au permis, au zis că nu e pentru mine și a fost decizia lor să mă suc la Colegiul pedagogic. Am învățat acolo, dar nu vroiam să mă duc la ore pentru că simțeam că nu-i al meu și m-am hotărât totuși anul acesta să vin. Dacă îți place înveți la orice școală, nu contează dacă e școală profesională, colegiu sau universitate. Poți să te oprești și la școală profesională, dacă ai un loc de muncă, nu ai nevoie mai mult de nimic, asta-i principalul.”
Cei care ajung în ograda școlii neapărat sunt ghidați și în atelierul unui fost absolvent. După ce a deprins meseria de cusător aceasta și-a lansat o afacere și vinde cămăși confecționate tot de absolvenți ai școlii. Aici am cunoscut-o pe Constanța Sănduță, o tânără care a revenit la croitorie de pe băncile universității:
„Ai o specialitate în plus. Am făcut și facultate, în alt domeniu, în arhitectură. Am început să lucrez la stat, dar pe specialitatea asta se achită foarte puțin și m-am întors iarăși la croitorie. Aici nu este așa ceva, să-ți fie frică să nu găsești un loc de muncă după absolvire.”
În acest an, peste 300 de tinerii vor învăța meserie în cinci fabrici de confecții. În următorul an, parteneri ai instruirii, ar urma să fie întreprinderi din domeniul industriei alimentare și rețele de restaurante. Dacă acest program va prinde rădăcini, cred managerii, învățământul profesional ar putea ajunge să fie conectat cu mai multa precizie la cererea pieței de muncă și astfel investițiile bugetare vor fi justificate.
