Linkuri accesibilitate

Andrian Candu a ratat ținta adoptării „pachetului agricol” cu cel puțin patru săptămâni


Andrian Candu a ratat ținta adoptării ”pachetului agricol” cu cel puțin patru săptămâni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00

Andrian Candu a ratat ținta adoptării „pachetului agricol” cu cel puțin patru săptămâni

„Pachetul agricol” promis de spicherul Andrian Candu fermierilor încă nu s-a copt, la patru săptămâni de la expirarea termenului limită de 1 iulie, stabilit chiar de demnitar.

„Acesta este pachetul pe care vi-l propun eu, numiți-l pachetul agricol”, le spunea spicherul Andrian Candu liderilor principalelor asociații de fermieri, în 20 mai, într-o încercare de a-i convinge să renunțe la un protest de stradă.

În vârstă de 40 de ani, Andrian Candu își construiește o imagine de politician pragmatic și eficace. În CV-ul său de pe pagina oficială a Parlamentului, Candu a adăugat în dreptul funcției de spicher, că are grijă de „funcționarea productivă a Legislativului”. A mai scris că, pe când era vicepreședinte de Parlament, „s-a implicat activ în procesul de lucru al Legislativului, astfel fiind asigurată o activitate eficientă a instituției de stat”.

Întâlnirea spicherului cu liderii fermierilor, în 20 mai, avea loc după o serie de proteste ale agricultorilor nemulțumiți de lipsa de atenție din partea autorităților și cu o săptămână înaintea unui nou protest. Candu le-a promis „elaborarea și aprobarea” expeditivă a pachetului agricol, constând din „şapte măsuri pentru susţinerea agricultorilor”. „Termenul - până la 1 iulie”, declara Candu. Dar, la patru săptămâni de la expirarea acestui termen, nu a fost aprobată nici o măsură.

Echipa Politigraf este de părere că președintele Parlamentului a promis ceea ce nu putea asigura. „Politigraful” îi plasează declarația între indicațiile „Promisiune Eronată” și „Inducere în Oroare” (a agricultorilor).

Spicherul promitea, așadar, șapte măsuri: anularea impozitului pe profitul reinvestit în agricultură; introducerea creditelor ieftine pentru agricultori provenind din rezervele Băncii Naţionale; trecerea la mecanismul de subvenții la hectar; legiferarea dreptului agricultorilor să-și importe direct motorina pentru consumul propriu; mărirea listei de produse cu TVA redus (8% n.r.); crearea unui mecanism de monitorizare a ajutoarelor destinate agriculturii; scurtarea perioadei de achitare de către magazine a mărfurilor primite de la fermieri.

O comisie parlamentară specială împreună cu funcţionari din ministere şi reprezentanţi ai asociaţiilor de agricultori a încercat transpunerea acestor măsuri în propuneri legislative. A reușit deocamdată numai parțial. Cinci proiecte de lege au fost înregistrate la parlament, abia în 16 iulie. La 22 iulie, proiectele au ajuns în comisiile permanente ale Parlamentului spre examinare.

Cele cinci proiecte de lege nu reflectă exact măsurile promise de Andrian Candu, dar le reflectă în linii mari. Sunt aparent rezultatul unui compromis între negociatorii autorităților și agricultori.

Un proiect prevede cota 0 la plata impozitului pe profit, pe un termen de 3 perioade fiscale consecutive, începând cu 1 ianuarie 2015, cu condiția că profitul este reinvestit în agricultură. Dar, în plus față de ideea inițială, scutirea de impozit are loc nu doar în cazul reinvestirii profitului, ci și în cazul folosirii lui la procurarea resurselor necesare producerii agricole.

Alt proiect, limitează la 30 de zile calendaristice termenul în care comercianții trebuie să plătească agricultorilor pentru produsele agroalimentare achiziționate de la aceștia, dar nu în cazul tuturor produselor, ci numai în cazul celor ușor perisabile.

Un al treilea proiect prevede participarea reprezentanților asociațiilor agricole în consiliile de observatori care să monitorizeze alocarea fondurilor agricole, inclusiv pentru proiectele naționale în agricultură. Acesta pare să respecte propunerea inițială a spicherului Candu.

La fel și următorul, care prevede modificarea metodologiei formării preţurilor la produsele petroliere și reglementează dreptul de import al motorinei de către agricultori pentru consum propriu. Numai că, adoptarea unei legi nu este suficientă. Decizia trebuie luată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Un al cincilea proiect prevede aplicarea unor măsuri de salvgardare, pentru a proteja producătorul local afectat de importul cărnii de pasăre din Ucraina.

Ultimul proiect nu apărea deloc în lista măsurilor inițiale propuse de Andrian Candu liderilor agricultorilor la 20 mai. În același timp, din proiectele elaborate de comisia specială lipsesc trei măsuri: introducerea creditelor ieftine pentru agricultură; trecerea la mecanismul de subvenții la hectar; mărirea listei produselor cu TVA redus. Nu este limpede dacă aceasta din urmă este de competența Parlamentului, sau nu.

Cu alte cuvinte, nici o măsură promisă de Andrian Candu până la 1 iulie nu a fost „aprobată”, numai patru din șapte au fost „elaborate”, iar în cel puțin unul din cazuri – importul produselor petroliere de către agricultorii – decizia finală aparține altei instituții decât parlamentul, anume ANRE.

Termenul țintă de îndeplinire a promisiunilor a fost ratat. Dar nici de acum încolo nu există vreo garanție că măcar măsurile elaborate vor fi adoptate. Unii deputați ai noii majorități parlamentare, AIE3, le consideră populiste.

Deputatul PLDM, Ion Balan, a declarat la o şedinţă a Comisiei parlamentare pentru Agricultură că majoritatea proiectelor sunt populiste și nu vor aduce niciun beneficiu agricultorilor. Balan a susţinut doar iniţiativa ce prevede dreptul de import a motorinei pentru agricultori.

„Aceste proiecte de lege nu vor schimba cu nimic situația agricultorilor. Ca specialist în agricultură, consider că asta este populism și nu dă nimic”, a spus deputatul liberal-democrat.

Viorel Chivriga, director de programe la Institutul IDIS Viitorul, susţine că rezultatele muncii de două luni a comisii parlamentare speciale sunt greu de cuantificat. „În primul rând un astfel de proces poate fi estimat doar dacă a fost finalizat cu documente aprobate. În al doilea rând, grupul nu a analizat și celelalte nevoi ale agricultorilor”, a declarat Chivriga, Europei Libere.

Expertul economic crede că cele șapte măsuri propuse de spicherul Candu, chiar dacă ar fi aprobate în totalitate, nu reprezintă un răspuns suficient de complex pentru situația din agricultură. „Agricultura are nevoie nu doar de motorină ieftină, spune Chivriga, comentând una din cele șapte măsuri. Are nevoie şi de alte produse, poate mai importante, ca seminţe de calitate, îngrășăminte şi chimicale, de echipamente, tehnică etc. Fără de acestea agricultorii noştri nu vor putea face faţă competiţiei cu producătorii externi. Banca Mondială a recomandat cu zece ani în urmă să fie liberalizat importul de seminţe şi material săditor, dar totul stă blocat”, a spus expertul.

Prin urmare, echipa Politigraf este de părere că președintele Parlamentului a promis ceea ce nu putea asigura, fie pentru că măsurile promise nu sunt de competența parlamentului, fie pentru că formațiunea sa, Partidul Democrat, nu dispune de voturile necesare pentru aprobarea lor. „Politigraful” îi plasează declarația între indicațiile „Promisiune Eronată” și „Inducere în Oroare” (a agricultorilor).

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG