Noul candidat la funcţia de premier nominalizat de PLDM este Valeriu Streleţ, actualmente şeful fracţiunii parlamentare a liberal-democraţilor. Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană 3 au refuzat să dea detalii despre retragerea candidaturii Maii Sandu, propusă anterior tot de PLDM. În această dimineaţă schiţăm o radiografie a situaţiei politice împreună cu analistul Centrului „Politicon”, Ion Tăbârţă:
Europa Liberă: Aşadar, dle Tăbârţă, noul candidat la funcţia de premier nominalizat de PLDM este Valeriu Streleţ, actualmente şeful fracţiunii parlamentare a liberal-democraţilor. Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană-3 au refuzat să dea detalii despre retragerea candidaturii Maii Sandu. Totuşi, dle Tăbârţă, ce ar trebui să înţelegem din această schimbare de situaţie?
Ion Tăbârţă: „În primul rând, ar trebui să înţelegem că situaţia trebuia deblocată. Era evident încă de joi că s-a produs un scurtcircuit şi acest scurtcircuit a venit anume în momentul când trebuia să fie spus opiniei publice că dna Maia Sandu este candidatura PLDM la funcţia de prim-ministru. Aici s-a produs acel scurtcircuit.
Este evident că celelalte componente ale AIE-3 nu agreau această candidatură, din varii motive. Am intrat câte zile într-un anumit blocaj, situaţia a stat pe loc, a fost într-un impas politic. Până la urmă, s-a venit cu această soluţie, a dlui Streleţ, care, după câte se vede, le convine mai mult componentele Alianţei pentru Integrare Europeană 3 decât candidatura Maiei Sandu.
În al doilea rând, dacă e să facem o scurtă radiografie a situaţiei, totuşi, Dl Streleţ este un om de sistem, este un om de partid, cum a explicat dlui. Vine din actualul mediu politic, format în Republica Moldova după anul 2009. Maia Sandu este cu totul alt tip de politician şi, probabil, din aceste puncte de vedere, nu convine foarte multor persoane care la moment conduc destinele Republicii Moldova. Maia Sandu, probabil, ar fi venit cu un suflu nou, un suflu care ar fi avut anumite schimbări în politicul moldovenesc, schimbări care, probabil, nu sunt dorite”.
Europa Liberă: Dle Tăbârţă, liberalul Mihai Ghimpu, care spunea săptămâna trecută că Maia Sandu se poartă ca o regină și are pretenții exagerate, și-a repetat obiecțiile luni, spunând că ministra educației intenționat a formulat condiții imposibile, ca să se poată transforma „în erou”. Cît de exagerate au fost acestea?
Ion Tăbârţă: „Dacă Maia Sandu se comportă în opinia Dlui Ghimpu ca o regină, atunci mai degrabă Dumnealui se comportă ca un prinţ. Condiţiile Maiei Sandu nu sunt imposibile, aceste condiţii au fost rezonabile şi logice dacă noi, într-adevăr, ne dorim aceste schimbări.
Noi avem foarte multă retorică despre schimbare, despre reforme, însă, din păcate, de foarte multe ori aceste reforme şi schimbări sunt percepute şi înţelese cu metode sovietice. Probabil ce s-a întâmplat cu Maia Sandu este urmare a unor proceduri distorsionate.
Ar fi fost mai logic, cum este practica europeană, ca aceste trei partide care îşi asumă la moment actul guvernării, după ce s-au înţeles privind o anumită formulă de partajare şi formare a guvernului, imediat să fie invitat candidatul la funcţia de prim ministru, ca şi acesta să participe la discuţii şi să vină cu opinia sa asupra formării cabinetului de miniştri şi, totodată, să vedem care sunt condiţiile viitorului prim-ministru, care, totuşi, va fi persoana care va conduce Executivul. Acesta nu trebuie să fie doar o persoană căreia i se va impune anumite condiţii şi ea va trebui doar să „formuleze programul de guvernare”, cum s-a exprimat dl Ghimpu. Dumneaei a venit cu anumite condiţii rezonabile şi mie îmi provoacă nedumeriri de ce anume dl Ghimpu a ieşit cu aceste revendicări, or, ce şi-a dorit Maia Sandu în cazul dacă ar fi condus cabinetul de miniştri, de fapt, sunt condiţii afişate şi de către Partidul Liberal: procuror europeană, guvernator american etc. Mi se par nişte formulări foarte logice, cu ajutorul cărora, probabil, s-ar fi încercat schimbarea şi promovarea unor reforme.
Aici, acest comportament al dlui Ghimpu în condiţiile când alţi fruntaşi din Partidul Liberal cum ar fi Dorin Chirtoacă sau Valeriu Munteanu s-au arătat de acord cu cele expuse public de către Maia Sandu. Mai degrabă au fost interpretate aceste condiţii şi intenţionat inflamate în public, distorsionate, pentru a se face tot posibilul ca această candidatură să cadă.”
Europa Liberă: Dle Tăbârţă, se ştie că partenerii de dezvoltare şi o parte a societăţii civile o vedeau pe Maia Sandu ca fiind cea mai potrivită pentru modernizarea ţării şi promovarea reformelor. La ce reacţie am putea să ne aşteptăm acum din partea donatorilor importanţi?
Ion Tăbârţă: „Sigur că faptul că nu va fi Maia Sandu va provoca anumită reticenţă din partea donatorilor europeni şi occidentali, însă totul va depinde de cum vor decurge discuţiile cu dl Streleţ, Cine ştie, poate dl Streleţ va fi o surpriză plăcută, va fi un partener serios de discuţii şi atunci nu putem să spunem că din start negocierile cu donatorii externi vor fi eşuate”.
Europa Liberă: Presupunând că dl Streleţ este o surpriză plăcută, în ce măsură însă se poate detaşa un prim-ministru „bun” de un sistem despre care se spune că este vicios?
Ion Tăbârţă: „Aici este şi diferenţa. De fapt, când m-am referit la încept că dl Streleţ este perceput ca o persoană a sistemului, format după 2009 încoace, din acest punct de vedere este comod. Or, Maia Sandu este un alt tip de persoană, un alt tip de politician, care nu se înscrie pe mapamondul politic din Republica Moldova. Prin ce era periculoasă Maia Sandu? Era periculoasă prin faptul că dnei ar fi încercat să schimbe un sistem politic instituţional, bazat pe anumite relaţii „la subteran”, create după anul 2013. Pentru că s-a creat un sistem politic când anumite personaje sau poate chiar un anumit personaj conduce destinul Republicii Moldova din umbră.
Or, Maia Sandu ar fi venit cu tentativa de a schimba această stare a lucrurilor. Dnei nu o singură dată a vorbit că instituțiile statului sunt captive, că nu funcţionează. Adică, ea era şi este percepută în partea instruită a societăţii noastre ca o persoană dură, intrasigentă, promotoarea reformelor şi, de fapt, ar fi lovit în toate aceste interese de grup şi de clan.
Or, dl Valeriu Streleţ se înscrie în peisajul politic moldovenesc pe care noi acum îl avem şi, desigur, dacă să ne uităm la partenerii noştri externi, care îşi doresc reformele democratice, reformele economice ale Republicii Moldova, cumva faptul că nu s-a numit dna Maia Sandu în calitate de prim-ministru ar provoca mai multe semne de întrebare, dar acest lucru nu înseamnă că ei nu vor discuta cu Valeriu Streleţ. Totul va depinde de seriozitatea Executivului moldovenesc, ca să-şi asume şi să execute anumite angajamente luate.”
