Parlamentul bulgar a respins două întrebări privind introducerea votului obligatoriu și celui uninominal ce urmau să fie adresate alegătorilor în cadrul referendumului privind modificarea sistemului electoral. Deputații însă au lăsat întrebarea privind introducerea votului electronic de la distanță, ce ar înlesni participarea la viața politică a celor peste două milioane de imigranți economici bulgari.
Președintele Rosen Plevneliev s-a adresat Parlamentului într-o ultima încercare de a înclina balanța în favoarea convocării, concomitent cu alegerile locale din 25 octombrie, a referendumului privind votul obligatoriu, cel uninominal și cel electronic de la distanță. Plevneliev a declarat că referendumul electoral este la fel de important pentru viitorul țării ca și reforma în justiție. El a constatat că votarea în cadrul sistemului proporțional a devenit în ultimii ani o expresie a neîncrederii în clasa politică. Tot mai puțin alegători î-și exercită dreptul la vot. Peste două milioane imigranți – cea mai mare parte în UE, SUA și Canada sunt practic exluși din procesul electoral.
Președintele a amintit că în favoarea organizării referendumului au fost colectate anul trecut peste 500 000 de semnături. El și-a exprimat acordul cu eventuală reformulare a celor trei întrebări. De pildă, prin stabilirea căți din cei 240 de membri ai Parlamentului să fie aleși prin vot uninominal sau dacă și cum să fie sancționată neparticiparea la vot în cazul introducerii votului obligatoriu.
Parlamentul însă a respins propunerile președintelui privind votul obligatoriu și cel uninominal. De partea lui Plevneliev s-au situat numai o parte din deputații din partidul GHERB al primului ministru, Boiko Borisov, și mici grupuri din Blocul reformator și din partidul ABV al ex-președintelui Gheorghi Părvanov. Întămplător sau nu peste un sfert din membrii Parlamentului nu au participat la ședință. Ultranaționaliștii din „Ataka” au boicotat votul.
Întrebarea privind votul electronic de la distanță a primit acordul tuturor partidelor parlamentare cu excepția foștilor comuniști și a Blocului patriotic – formațiuni care nu sunt populare în rândul imigranților. Există însă o decizie a Curții constituționale care constată că votul electronic încalcă Constituția și drepturile de bază ale cetățenilor.
Respingerea a două din propunerile președintelui a pus în evidență contradicțiile în sânul coaliției de centru-dreaptă aflată la guvernare. Memmbri din Blocul reformator și Blocul patriotic au acuzat partidul GHERB al primului ministru Borisov că a făcut jocul partidului turc care nu dorește vot obligatoriu și vot majoritar.
