Linkuri accesibilitate

Vor fi sau nu lichidate cele trei bănci devalizate?


Băncile devalizate și reluarea relației cu Fondul Monetar Internațional par a fi preocupările principale ale noului premier de la Chișinăula început de mandat

Premierul Valeriu Streleț a anunțat o ședință a Comitetului Național de Stabilitate Financiară care va examina miercuri posibila lichidare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank devalizate în ceea ce presa a numit „furtul secolului”. Anunțul vine după ce sâmbătă noul premier a cerut îmbunătățirea unui caiet de sarcini pentru a se continua investigația companiei americane Kroll, care a mers iarna trecută pe urmele banilor, ducând în principal spre omul de afaceri Ilan Shor. După cum relatează Liliana Barbăroșie, băncile devalizate și reluarea relației cu Fondul Monetar Internațional par a fi preocupările principale ale noului premier la început de mandat.

„Am convenit asupra unor măsuri foarte hotărâte şi, practic, imediate pe care trebuie să le întreprindem pentru a aduce la îndeplinire deciziile anterioare ale Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară privind acele trei bănci cu probleme”, a spus în cel mai proaspăt interviu premierul Valeriu Streleţ, în încercarea de a răspunde la întrebarea de ce autorităţile nu spun în sfârşit ce au de gând să facă cu cele trei, să le lichideze sau să le naţionalizeze.

Măsurile, care ar urma să fie aprobate definitiv miercuri în comitetul respectiv, ar trebui să asigure transferul conturilor trezoriale şi a obligaţiunilor privind achitarea plăţilor sociale şi a pensiilor din aceste trei bănci la altele trei, precum şi transferul de depozite de la aceste trei la altele. Toate aceste acţiuni ar trebui să aibă ca finalitate, aşa cum a adăugat proaspătul premier în interviul apărut astăzi în ediţia de Chişinău a ziarului „Adevărul”, „lichidarea celor trei din motiv că ele deja sunt o povară pentru sistemul financiar-bancar”.

Aceste declaraţii vin, însă, în contradicţie cu soluţia pe care o anunţaseră anterior doi lideri politici de la Chişinău, prezenţi şi în actuala coaliţie de guvernare, inclusiv şeful pe linie de partid al lui Valeriu Streleţ, Vlad Filat. Cei doi spuseseră, în ajun de alegeri locale, că în cazul BEM, decizia autorităţilor ar fi ca aceasta să fie naţionalizată.

S-au răzgândit între timp în această privinţă liderii politici de la Chişinău? Și de ce ar fi făcut-o? Am întrebat asta mai mulţi experţi economici, între ei și Sergiu Gaibu de la IDIS Viitorul:

„Anterior crizei financiare, opinia publică în Republica Moldova era că BEM este banca poporului şi, respectiv, era complicat din punct de vedere politic să spui tranşant că banca va fi lichidată. Ceea ce s-a înţeles ulterior e că BEM nu este cu nimic deosebită de celelalte bănci comerciale. Coincidenţa cu criza din Grecia şi-a jucat şi ea rolul, în sensul că a demonstrat că tentaţia de a folosi astfel de bănci de către politicienii puterii e enormă. Probabil că s-a înţeles în sfârşit acest lucru, probabil că a venit şi o presiune mare din partea FMI, din partea mediului de experţi şi acum, practic, politic s-au copt premisele ca politicienii să renunţe la planurile anterioare.”

Se poate crede totuşi că există deja o decizie definitivă privind lichidarea celor trei bănci falimentate, chiar şi în condiţiile în care ea nu ar fi fost enunţată tranşant de către instituţiile abilitate s-o facă, în primul rând de Banca Naţională? Sergiu Gaibu se arată încrezător:

„Aparent, dacă se fac aceşti paşi, în paralel cu măsurile luate pentru continuarea investigaţiei Kroll, adică că s-au anunţat aceste măpsuri tehnice de căutare a soluţiilor de transferare a tuturor serviciilor oferite de aceste bănci către altele, probabil că există o voinţă fermă în direcţia lichidării şi se fac anumite pregătiri. Lucrurile totuşi par să nu fi fost decise până la capăt. Iar aceste pregătiri ar avea şi rostul să evalueze tot acest proces şi abia după să se anunţe o decizie finală. Clar e că prim ministrul nu mai neagă opţiunea lichidării şi deja se estimează costurile.”

Deşi în estimările din exterior, una aparţinând bunăoară expertului german Jorg Radeke, manager de proiect la German Economic Team Moldova, orice soluţie se va aplica pentru a scăpa de problema celor trei bănci, guvernul va suporta costuri imense, estimate de expertul german la sume între jumătate şi un miliard de dolari, totuşi opinia că aceastea ar trebui să fie lichidate este mai agreată pentru că e singura care ar permite evitarea unor fraude similare pe viitor. Experţii mai cred că lichidarea nu poate fi evitată în primul rând pentru că e ceea ce cer cu tărie organizmele internaţionale, în primul rând FMI, care au suspendat finanţarea Republicii Moldova, punând prin aceasta sub un mare semn de întrebare sustenabilitatea bugetară a Republicii Moldova într-un an şi aşa complicat din punct de vedere economic şi financiar.​

Previous Next

XS
SM
MD
LG