Decizia guvernului și a Băncii centrale de a lichida Banca de Economii, Unibank, și Banca Socială este subiectul cel mai discutat și comentat în aceste zile. Interesul pentru această decizie este mare nu doar pentru că ar viza peste două milioane de clienți ai celor trei bănci, mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova, ci și pentru că lichidarea ar putea șterge urmele celor ce s-au pricopsit cu un miliard în urma „jafului secolului".
De aici întrebarea adresată expertului Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, cine și ce câștigă sau pierde în urma acestei soluții alese de autorități.
Europa Liberă: Mai întâi, dle Chircă, liderii politici de la Chișinău au spus că Banca de Economii va fi naționalizată și au fost criticați de toată lumea că ar vrea să-și păstreze Banca de Economii pe post de „vacă mulgătoare” cum pare să fi fost această instituţie în timpul tuturor guvernărilor. Acum, premierul și guvernatorul au anunțat lichidarea acesteia și a celorlalte două, Unibank și Banca Socială, și din nou sunt criticați de cei ce cred că cercul se închide astfel și detaliile furtului ar avea șanse mai mici să devină cunoscute toate. Să se bucure, totuși, cetățenii sau să se întristeze în legătură cu această decizie de lichidare?
Roman Chircă: „Eu cred că sunt puține motive pentru bucurie în această situație cu Banca de Economii şi, de fapt, ultimul episod, care este lichidarea acesteia. Dar naționalizarea a fost în general o idee aberantă, pentru că, de fapt, statul deținea pachetul majoritar în această bancă și nu poți să naționalizezi ceea ce, de fapt, îți aparține.
Eu cred că ceea ce se întâmplă acum e că clasa politică încearcă să se miște foarte rapid spre stabilirea unui parteneriat sau restabilirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, cu Fondul Monetar Internațional, doar că acești parteneri indică lichidarea băncii ca o soluție imediată pentru a scoate acest activ din circulație sau de pe poziția de „vacă mulgătoare”, așa cum ați spus și Dvs.
Însă, mai departe, există un set de cerințe și prima e investigarea a ceea ce s-a întâmplat la Banca de Economii. Pentru că riscul repetării unui astfel de scenariu planează atâta timp, cât nu vor fi descurajați acei care au inițiat această sustragere masivă. Până nu vom avea toate răspunsurile la acest capitol, vom avea o relație încordată cu partenerii de dezvoltare.
De altfel, am observat o tentativă foarte stângace de a amplifica anumite relații pe linia estică, cu Federația Rusă, în scopul de a dilua puțin presiunea partenerilor de dezvoltare occidentali asupra R.Moldova. Lucrul care este foarte riscant, pentru că cu un astfel de flirt cu cel mai izolat stat din lume și unul din regimurile calificate „odioase” al lui Vladimir Putin, riscăm să pierdem și ceea ce a mai rămas din încrederea Occidentului, dar și să nu obținem niciun beneficiu în zona estică și să ne compromitem.”
Europa Liberă: Vă referiți la știrile de vinerea trecută de la unele posturi TV despre o pretinsă ridicare a embargourilor pentru cinci companii vinicole care, de fapt, era doar una, pentru că patru companii obţinuseră dreptul de export în Rusia mult mai devreme?
Roman Chircă: „Inclusiv, dar și anumite declarații ale anumitor funcționari înalți despre necesitatea dialogului cu Federația Rusă în contextul crizei ucrainene, încercarea de a ocupă o poziție mai neutră, mai pro-rusească. Este o mișcare diplomatică extrem de riscantă.”
Europa Liberă: Să mai clarificăm un lucru pe care tocmai l-ați menţionat: ziceați că FMI cere și o investigare definitivă a fraudei. Sugerați că până nu va fi un răspuns clar la ce s-a întâmplat nu există nicio șansă ca să se miște lucrurile pe acest domeniu, al negocierilor cu FMI?
Roman Chircă: „Nu doar FMI, dar și Uniunea Europeană, și Banca Mondială, și mulți alți parteneri, lideri de stat care sugerează necesitatea investigării până la capăt a acestei fraude. Cu toate că însăși lichidarea Băncii de Economii ar putea fi un semnal tehnic pentru inițierea unor astfel de negocieri. Dar fără anumite reușite în sensul identificării făptașilor, relația cu partenerii de dezvoltare va fi permanent compromisă.”
Europa Liberă: Întreaga poveste cu aceste bănci a fost dominată de multe necunoscute și lucruri nelămurite până la capăt. Aș vrea să aflu părerea Dvs. despre unele dintre ele. E posibil, bunăoară, ca acea decizie judiciară de a returna statului pachetul de acțiuni procurat anterior de „Vnesheconombank” să fi fost dată tocmai pentru ca autoritățile să aibă motiv să scoată banii din rezerva statului? E greu de imaginat cum ar fi fost explicată o astfel de decizie, dacă era vorba despre trei bănci comerciale.
Roman Chircă: „Nu cred că doar de acest lucru. De altfel, faptul că a fost implicată banca rusească a fost, de fapt, elementul cheie în efectuarea acestei fraude. Probabil și Banca Națională voia să se asigure în plus că mijloacele din creditul de urgență vor fi alocate deja într-un sistem care este controlat, sau cel puțin persoanele care au deținut controlul acestei bănci în perioadă anterioară au fost eliminate de la conducerea acesteia.
Problema cu acest credit de urgență este puțin mai gravă. Pentru că, de fapt, aproape 15 miliarde de lei nu este altceva decât o emisie a Băncii Naționale, bani absolut neacoperiți, care au nimerit în economia națională, lucrul care, de fapt, a detonat, pe de o parte, paritatea leului, a principalei valute de referință, dar pe de alta a impulsionat semnificativ inflația.
De aceea, și dl Drăguțan, și Banca Națională încearcă permanent să atenționeze asupra necesității întoarcerii acestor bani din mijloace publice, lucrul iarăși foarte greu de realizat când este vorba de o sumă egală cu aproximativ 15 la sută din PIB. 15 miliarde de dolari este mai mult de jumătate din bugetul anual, de aceea ceea ce se va întâmpla în continuare este o linie și un șir de noutăți proaste și mai proaste, care vor veni din această direcție.”
Europa Liberă: Există anumite nedumeriri legate și de faptul că aceste bănci, deși erau sub administrare specială, au continuat să atragă depozite. Unora le trezește mari suspiciuni acest fapt. Dvs. ce credeți: e posibil ca administratorul să nu fi interzis acest lucru din considerentul că era nevoie ca băncile astea să mai atragă niște bani de la populație?
Roman Chircă: „Eu nu cred că era până într-atât de meschină această planificare. Impresia mea este că nu se luase decizia ce se va întâmpla în continuare și nu exista o decizie strategică privind această bancă. Unii, prob abil, aveau impresia că banca va fi una funcțională și atunci încercau să acopere toate fisurile ca să mimeze această funcționalitate. Mărimea acestor depozite este nesemnificativă față de sumele care au fost sustrase de la Banca de Economii.
De aceea, sunt înclinat să cred că ei doar nu știau ce se întâmplă și încercau să asigure o funcționalitate a băncii, care de fapt era în prag de faliment. Cu toate că guvernatorul Băncii Naționale a declarat că dacă nu se intervenea, se întâmpla un colaps al Băncii de Economii și al întregului sistem bancar, eu nu sunt de acord cu asta. Și cred probabil am fi avut un colaps la Banca de Economii, dar un colaps limitat de segmentul băncii.
Particularitățile sistemului nostru bancar sunt de așa natură că inter-legătură bancară, lipsa fondurilor de risc, lipsa unei piețe de capital, lipsa unui sistem de asigurări nu permite colapsul întregului sistem bancar. Ar fi fost un colaps dirijat, sau care s-ar fi întâmplat într-o zonă îngustă a acestui segment de bănci: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Şi nu s-ar fi extins asupra întregului sistem bancar. Și atunci practic nu ar fi fost nevoie de aceste emisii și de punerea în circulație a banilor neacoperiți. Ar fi fost probleme cu principalii deponenți, banca ar fi intrat într-o zonă de turbulență, dar costurile de ieșire din impas ar fi fost mult mai mici, pentru că ar fi fost trasă alarma mai devreme și ar fi fost făcute mai multe acţiuni. Şi public mai multe informații și reacții ar fi fost altele. Și atunci, în acea perioadă de vreme, lucrurile ar fi permis o evoluție, cred, mai puțin costisitoare decât ceea ce avem acum.”
Europa Liberă: Dle Chircă, ce credeți în general despre această lichidare? S-au făcut auzite și voci care spun că ea ar putea să se transforme intr-un nou furt? În funcție de cum vor fi alese băncile care să preia portofoliul de depozite etc.
Roman Chircă: „Impresia mea este că se strică un pahar din care s-a consumat tot lichidul. Şi se face demonstrativ. În paralel nu exclud că sunt posibile anumite devieri în modalitatea de despăgubire, sau de oferire a compensațiilor pentru deponenții de anumite mijloace. Sigur suma este una uriașă, de 15 miliarde de lei, care stă pentru acoperirea acestei lichidări. Anumite nereguli sunt posibile, dar ele sunt insignifiante față de acea devalizare care s-a produs. Ele sunt mai degrabă costuri de corupție la administrarea procesului de lichidare, dar aceste costuri sunt procentual mult mai mici față de acea lovitură majoră care a fost dată acestei bănci.”
Europa Liberă: Autoritățile spun că acționarii, cel mai probabil, nu-și vor recupera banii. Asta înseamnă ce? Procese judiciare? Nu? Ce este estimări aveți în sensul acesta?
Roman Chircă: „Nu s-a anunțat public scenariul pe care se va merge. Dar în cazul în care se va merge pe procedura de faliment, iar acționarul în cazul dat este statul, cu siguranță că acționarii sunt ultimii în linia de despăgubire sau de obținere a anumitor active în urma lichidării unei companii. Cu toate că Banca de Economii deține o rețea extrem de diversificată și o mulțime de patrimonii.
Și aici apare întrebarea - ce se va întâmpla cu acest patrimoniu? Dacă se va merge pe procedura de faliment, acesta ar putea fi fost scos la licitație pentru acoperirea datoriilor față de creditori. Cel mai probabil că cea mai mare parte a acestor sucursale vor intra în alte bănci. Chiar și personalul care este angajat acum în filiale va fi reangajat, se va regăsi în alte bănci minimum 50% din el. Pentru că, de fapt, plecarea Băncii de Economii eliberează anumite nișe care vor fi acoperite de extinderea altor bănci, și atunci acest personal al acestor filiale va reintra în aceste bănci. Întrebarea cheie este - cum, cine, care bancă va obține conturile trezoreriale și care bancă va obține cele mai multe sucursale, filiale ale Băncii de Economii?”
Europa Liberă: Din cele care sunt pe piață, care bancă ar merita?
Roman Chircă: „Eu cred că faptul că se lichidează Banca de Economii este o oportunitate de revizuire a modului în care se operează conturile trezoreriale a Ministerului de Finanțe. Eu cred că poate fi elaborat un sistem prin care aceste conturi să fie deschise în toate băncile. Şi atunci acest lucru nu va constitui un obiect de avantaj concurențial nejustificat. Ideea este că cine va prelua aceste active ale Băncii de Economii, acela va primi un avantaj semnificativ de piață.”
