Medicii care lucrează în sistemul privat sunt asimilați funcționarilor publici. Această prevedere nu face parte dintr-o lege, ci dintr-o Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (nr. 26/2014) prin care judecătorii au decis că doctorii care iau mită pot fi pedepsiți întocmai ca funcționarii publici, cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea activității sau profesiei care a dus la corupție.
Această pedeapsă prevăzută în noul Cod Penal este dedicată funcționarilor publici.
În cazul medicilor lucrurile au fost mai puțin dure până acum, mai cu seamă că în Legea pacientului (46/2003) se precizează că „pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații” (art.34).
Totul a pornit de la cazul chirurgului militar Iancu Mocanu, pe care procurorii l-au acuzat că a cerut în anii trecuți bani de la pacienți pentru investigații și tratamente. Sumele primite variau între 800 și 1500 de euro. Completul celor 9 judecători de la Înalta Curte a fost chemat să hotărască unde pot fi încadrați medicii din sistemul public atunci când sunt investigați pentru luare de mită, iar decizia este definitivă și modifică Legea funcționarilor publici, incluzându-i și pe doctorii bugetari în această tagmă a birocraților.
Problema este, însă, mai complicată decât pare la prima vedere, nu doar fiindcă medicii nu au toate facilitățile funcționarilor publici, dar și pentru că retribuția și drepturile lor sunt complet diferite. Doctorii se plâng deja că ei nu trebuie să muncească doar 8 ore pe zi și că nu au nici alte drepturi speciale de care se bucură birocrații, de pildă, dreptul la pensie de urmaș după deces.
Pe de altă parte așa numita „corupție mică” compusă din tradiționalele atenții care se dau la doctori și la școală, nu a fost clătinată mai deloc, în ultimii ani de când a luat avânt lupta anti-corupție în România.
Este în același timp o dependență a doctorilor și o obișnuință a pacienților, care înainte să ajungă într-un spital se interesează mai întâi cât „trebuie dat” asistentei, cât anestezistului, cât celui care conduce operație și cât secundului.
Aproape nimeni nu vrea să sară aceste etape, de teama ca nu cumva „data viitoare” să nu mai fie primit.
Decizia Curții Supreme ar putea schimba lucrurile, fiindcă dintr-o dată medicii care acceptă mită sunt încadrați direct la corupție, fiind de-acum funcționari publici.
Deci frica de închisoare ar putea să-i facă pe unii să refuze, ceilalți, însă, și-au format deja un fel de reflex necondiționt, atunci când primesc cadourile, nu-și mai pun întrebări, au senzația că le merită.
Nu e clar deocamdată dacă și cel care dă mita poate fi cercetat în penal sau dacă dreptul pacientului la cadoul reglementat prin lege poate rămâne.
O ambiguitate care ar putea menține bacșișul pentru doctor, cu toate că juriștii susțin că dacă medicul e funcționar public și poate fi cercetat penal pentru luare de foloase necuvenite, înseamnă că și pacientul poate fi acuzat de dare de mită.
Oricum, odată cu această reglementare de trecere a medicilor în rândul funcționarilor publici se ridică mai multe întrebări: poate justiția modifica legile adoptate de Parlament, fără problme și dacă da, care sunt riscurile? Legea pacientului ar trebui modificată de Legislativ pentru a o pune în concordanță cu noul statut al medicilor? Salariile și drepturile medicilor vor fi puse în aceiași grilă cu cele ale funcționarilor publici? Medicii nu vor mai putea face de-acum politică, la fel ca funcționarii publici?
