Un articol de opinie semnat pentru „The New York Times” de către Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei și fost prim ministru al Norvegiei, apare în mai multe media de la Chişinău, printre ele Agenția IPN, newsmaker.md şi mold-street.md. Oficialul european susține în articolul său din publicația americană că Republica Moldova riscă să devină următoarea criză de securitate din Europa, iar pentru a evita acest lucru „statul captiv trebuie reîntors cetăţenilor săi”. „[…] Mulţi mai privesc înspre Bruxelles în căutarea soluţiei, în timp ce alţii cred că bunăstarea se află în Uniunea Economică Eurasiatică, patronată de Rusia. Dar ceea ce uneşte ambele tabere este resentimentul evident faţă de elitele corupte (…)”, remarcă Thorbjorn Jagland. Pentru a evita o criză, Thorbjorn Jagland sfătuieşte Republica Moldova să rezolve problema cu băncile, iar guvernul trebuie să înceapă imediat să epureze oficialii corupţi din organele publice. Oficialul european consideră că sunt necesare şi restricţii serioase în domeniul finanţării partidelor pentru a reduce influenţa banilor mari asupra politicului, dar și noi reguli pentru a fărâmiţa monopolurile de media şi a oferi jurnaliştilor critici o mai bună protecţie.
Ştirea că Banca Naţională a Moldovei a anunţat la 10 august licitaţia internaţională pentru selectarea unui consorţiu din două companii, una de investigare şi alta juridică, care vor continua investigaţiile financiare detaliate privind neregulile de la „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”, ce au dus la sustragerea miliardelor din sistemul bancar, la fel face înconjurul mai multor publicaţii. Anticorupţie.md precizează că BNM a expediat caietul de sarcini mai multor prestatori de astfel de servicii, termenul-limită de depunere a ofertelor fiind 1 septembrie a.c. Potrivit jurnaliştilor de la mold-streat.md, investigatorii aleşi vor avea dreptul să iniţieze măsuri penale.
Un alt amănunt legat de investigaţia respectivă atrage atenţia analistului român Iulian Chifu, care îşi publică editorialele în „Evenimentul Zilei”. Şi anume faptul că firmele în discuție vor fi plătite procentual, doar după găsirea banilor. E un pas înainte în credibilitatea în raport cu cetățenii, crede Chifu. În general, comentatorul laudă idea guvernului Streleţ de a externaliza marile teme controversate către comisii externe. Chiar și soluția economică până la urmă se va găsi cu sprijinul FMI - care vine în septembrie, Băncii Mondiale – care a anunțat disponibilitatea reluării proiectelor, și Uniunii Europene, așteptată și ea să redeschidă programele suspendate, mai scrie Chifu. El crede că Valeriu Streleț a avut consilieri buni care l-au sfătuit să externalizeze responsabilitatea și să permită începerea unui nou acord cu FMI.
O altă concluzie: un guvern cu susținere politică serioasă, chiar dacă mai puțin prizat și care stârnește mai puțină atracție și emoție, poate acționa cu o capacitate administrativă mai importantă pentru a aplica reformele decât, poate, un guvern ce acumulează emoția pozitivă, susținerea publică largă.
Un comentariu de pe pagina de internet a ziarului „Adevărul Moldova” sub semnătura lui Ion Mischevca se ocupă de schimbul de replici dintre actualul guvernator al BNM şi fostul şef de Guvern, Iurie Leancă, care se acuză reciproc de implicare în jaful de la BEM. După părerea autorului, această ceartă ar trebui să stârnească nu doar reacţii hilare, dar şi lacrimi amare. Doi indivizi cândva promiţători, dintre care unul s-a dovedit a fi mai incompetent şi impertinent ca celălalt, încearcă acum să se exonereze de orice răspundere, învinuindu-se reciproc. Din tot acest joc al declaraţiilor îţi vine să-i apuci pe amândoi de gulere şi să-i somezi să divulge numele celor care i-au pus la cale. Fiindcă la cum îşi dau la gioale, nu pot fi dânşii „arhitecţii” acestui furt de proporţii. Cât priveşte complicitatea lor, nici nu mai există urmă de îndoială, mai scrie Mischevca.
Nicolae Negru analizează în „Ziarul Național” „motivele de supărare” a Comratului pe liberalul Mihai Ghimpu la insistența căruia de pe ordinea de zi, în ultima ședință a Parlamentului, a fost amânat până la toamnă proiectul de hotărâre privind crearea unui grup de lucru comun moldo-găgăuz la nivel de organe legislative pentru a asigura „comunicarea” între Chișinău și Comrat. În legătură cu relațiile dintre Chișinău și Comrat, editorialistul menționează că există în Găgăuzia forțe politice, care, bucurându-se de sprijinul Moscovei, promovează ideea federalizării de facto a Republicii Moldova, prin transformarea autonomiei găgăuze într-un stat care să poată șantaja în permanență Chișinăul.
Jurnalistul Dorin Galben publică un reportaj în Timpul despre consecințele migrației din Moldova. În situația în care la muncă peste hotare se află între 700 de mii și un milion de cetățeni multe familii se destramă, iar sute de copii ajung niște „bunuri”, care trebuie partajate în timpul procesului de divorț. În acest context, Dorin Galben le propune cititorilor câteva istorii cu dimensiune umană. Autorul menționează că RM este unul din lideri din Europa în ce priveşte numărul de divorțuri. La o mie de locuitori revin trei divorțuri. Printre cauzele principale care stau la baza destrămării familiilor sunt problemele de ordin financiar, lipsa locuinței și migrația de muncă.
