Linkuri accesibilitate

Deși a început greoi, premierul Valeriu Streleț are sfetnici buni (Iulian Chifu/Evenimentul Zilei)


Prezervarea românismului nu se oprește la granițele naturale ale României (Eugen Tomac/Ziare.com).

Ediția electronică a ziarului „Evenimentul zilei” difuzează două comentarii de Iulian Chifu, postate la mai puțin de 24 de ore unul de altul. Primul face aprecieri asupra prestației noului guvernului de la Chișinău. Deși a început greoi, premierul Valeriu Streleț are sfetnici buni, apreciază Chifu: ideea de a externaliza ancheta privind devalizarea celor trei bănci moldovenești e una „salvatoare”, iar măsura de lichidare a băncilor e binevenită. Streleț ar fi făcut câțiva pași mici, dar în direcția bună, și în ce privește Transnistria: „a vorbit despre un plan de acțiuni de reintegrare a regiunii separatiste (...), în special în perspectiva încheierii la 31 decembrie 2015 a perioadei de moratoriu a aplicării Acordului de liber schimb cu UE și menținere a Preferințelor comerciale pentru intreprinderile din stânga Nistrului. Foarte bine, excelent gândit, de salutat, dar, scrie Iulian Chifu, nu se potrivește deloc cu afirmațiile noului/vechi vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov, chemat să aplice aceste politici”. Păstrarea lui Osipov în echipă este, de altfel, principalul reproș făcut noului premier în acest articol. Există și un duscret avertisment: dacă guvernul se ambalează mult în chestiunea integrării regiunii transnistrene, s-ar putea să abandoneze alte măsuri de reforma și apropiere de Uniunea Europeană. Or „referința viitoare a UE și a statelor membre, spre a califica eficiența și orientarea actualului guvern” va fi reforma justiției, descătușarea politică a structurilor anticorupție și din Parchetul general.

Celălalt articol semnat de Iulian Chifu pe pagina electronică a „Evenimentului zilei” face cunoscute în România dezvăluiri recente ale unor angajați ai televiziunilor publice din Rusia. Ei descriu modul în care, imediat după primul val de reprimare a contestatarilor regimului Ianukovici din Ucraina, au fost instruiți cum să prezinte evenimentele. Din acel moment - februarie 2014 -, informația și tonul ei au fost direct controlate de la Kremlin. Până și buletinul meteo, la care trebuia invitat un anume meteorolog care să spună ce iarnă grozavă îi aștepta pe ucraineni și, deci, cum vor muri ei de frig fără ajutorul gazului rusesc.

Politicianul Eugen Tomac, lider al Partidului Mișcarea Populară, scrie astăzi pe site-ul Ziare.com despre blocajele legislative și votul românilor din diaspora. „Prezervarea românismului nu se oprește la granițele naturale ale României”, spune Tomac și le reamintește guvernanților de la București că românii din afara țării sunt un vehicul important pentru a exporta soft power. Ei sunt „ambasadorii României” în țările în care locuiesc. Problema penibilă a secțiilor de vot insuficiente în străinătate e pusă în oglindă cu soluțiile găsite de alte state pentru diaspora lor: Turcia, de pildă. Prin comparație - de această dată cu Ungaria și Germania - este analizat și sprijinul pe care statul român înțelege să-l dea etnicilor români din afară. Sunt încă întregi comunități de români care nici nu au acces la cetățenia română. Legea românească prevede acordarea cetățeniei numai celor care au trăit cândva între granițele țării. În schimb, Ungaria nu pune asemenea restricții. Tot statul ungar a hotărât recent să sprijine financiar bisericile maghiare de pe teritoriul României, iar Germania a alocat 750.000 euro pentru pregătirea celor 23.000 de elevi care învață în România limba germană ca limbă maternă.

XS
SM
MD
LG