Comuna Larga din raionul Briceni, unde a ajuns astăzi autobuzul Europei Libere, a devenit cunoscut în ultimul timp pentru tehnologiile moderne la care apelează administraţia locală pentru a-i implica pe cetăţeni în treburile comunitare. De exemplu, localnicii sunt informaţi prin SMS despre adunările satului sau activităţile culturale şi pot urmări live pe Youtube şedinţele consiliului local. Dar ce perspective oferă o astfel de comună tinerilor şi cum se poate dezvolta un sat tipic de la nord?
Pe uliţele satului Larga este dificil să găseşti tineri care să-şi câştige existenţa acasă. Ca în majoritatea satelor din Republica Moldova, ei sunt plecaţi la muncă peste hotare, mai ales în Rusia, datorită faptului că ştiu limba rusă. Parte din localnici au luat şi calea spre Europa. Şi totuşi Larga este intr-o situaţie mai bună decât alte localităţi din împrejurimi.
Salariile mici, birocraţia sufocantă şi corupţia par să fie principalele cauze care îi determină pe tineri să plece peste hotare, este părerea lui Sergiu Cimpoieş, jurist de meserie, pe care-l întâlnim în preajma primăriei. Tânărul este decepţionat de clasa politică, care ar face, zice el, promisiuni deşarte. El nu are garanţia zilei de mâine şi admite că, la nevoie, familia lui ar putea lua calea pribegiei.
Sergiu Cimpoieş: „Pespective minime, deoarece nu avem şansa de a ne dezvolta în Republica Moldova. Hai să vorbesc aşa mai simplu: toţi îţi pun beţe în roate. Trebuie de făcut o sistemă mai simplă, mai sigură, mai garantată de susţinut tineretul, dar aşa nu ştiu nu văd ceva bun. Să nu fi fost ajutorul din partea rudelor şi părinţelor, apoi demult eram peste hotare la negru să muncim. Cred că aşa s-au gândit, în ultimul rând, guvernanţii la tineret şi la viitor, se gândesc numai la buzunarele lor”.
Bătrânii de la Larga spun că tinerii de astăzi sunt pretenţioşi, vor să câştige pâinea altfel decât părinții lor, ei se opun cu tot dinadinsul să facă agricultură, pentru ca este o îndeletnicire nesigură. Acuzația o contrazice Veaceslav Tabarcea, care are o afacere în agricultură şi este ajutat de doi ani de feciorul său. Fermierul spune că prea multe lucruri îi descurajează pe tineri şi puţinii care rămân în sat uneori le vine să-şi ia lumea în cap.
Veaceslav Tabarcea: „Vin în agricultură, dar nu pot rezista”.
Europa Liberă: Ce-i demotivează?
Veaceslav Tabarcea: „Conducerea asta a noastră. Altceva nimic. Nu trebuie să ne ajute, dar măcar să ne dea pace să lucrăm. Promit investiţii. Vin investiţii poloneze, le blochează, nu-s. Am luat tehnică nouă am depus la subvenţionarea promisă, nu-s. La mere o spus: „Hai, lăsaţi Rusia, daţi în Europa”, nu-s. N-avem ce discuta. (…) Partidele de la guvernare nu lucrează împreună pentru ţară. Tu dacă vrei ceva să faci trebuie să vii în partidul X să fii de-al lor, altfel nu se primeşte. Au împărţit ţara în 3, „aista-i de-al nostru, aista nu-i de-al nostru”. Şi au dezmembrat societatea care trebuie să lucreze împreună”
Europa Liberă: Vreau să ştiu părerea dumneavoastră cine face afaceri în satul Larga?
Veaceslav Tabarcea: „Cei care fac afaceri în satul Larga sunt nişte oameni curajoşi, care merg la orice. Chiar un simplu cetăţean care vrea să deschidă un magazin trebuie să fie tare sănătos, cu mintea curată, ca să poată rezista la toate legile noastre. Sunt foarte multe servicii. Eu, de exemplu, am vorbit cu feciorul să dezvoltăm ceva, vedeţi că e secetă, vrem ceva cu irigarea. Am stat şi analizat ce documente trebuie am zis că mai bine stăm pe loc şi ridicăm mâinile în sus. Dacă vă spun cinstit, capărul nu se vede. Cel mai tare îmi pare rău după tineret, că sunt băieţi care vor să lucreze, energici, plini de viaţă, vor să facă ceva”.
Satul Larga, Briceni, prin obiectivul fotografic al lui Vasile Botnaru
Alexei Crăciun, curier la Primăria Larga, afirmă că mai-marii ţării trebuie să fie un exemplu pentru cetățeni atunci când vine vorba despre respectarea legilor, altfel oamenii simpli înţeleg că existe duble standarde şi două societăți diferite cu reguli diferite.
Alexei Crăciun: „Stat este, dar nu-i, nu lucrează; legi sunt, dar nu lucrează; dacă lucrează legea, este şi stat. Orice om se teme să pornească o afacere că vin mâine şi mă lichidează, tot e pierdut”.
Europa Liberă: Corupţia?
Alexei Crăciun: „Da, o, de asta nici nu vorbim. Peştele mare îl mănâncă pe cel mic. Şi vine unul şi zice: „De azi eu sunt aici” şi a plătit măi mulţi bani şi te-au închis şi gata”.
Europa Liberă: Care sunt problemele cele mai importante astăzi în Larga?
Alexei Crăciun: „Seceta. Sunt probleme cu drumurile, multe s-au făcut, dar mult este încă de făcut, piaţa trebuie s-o terminăm. Este de amenajat. N-ar strica să se deschidă aici vreo fabrică pentru prelucrarea producţiei pe loc, nu-i piaţă de desfacere. Semeni aceeaşi soie, aceeaşi fasolă, acelaşi morcov şi n-au unde îl vinde, ori o fabrică de mezeluri. Lumea ar ţinea porci, animale, s-ar uni şi ar face ceva. Da aşa stăm pe loc”.
„Dacă ar fi bine plătiţi, tinerii ar rămânea. De-atâta se duc că n-au aici ce să lucreeze. Unde la deal? Hai că eu am pământ şi mă dus să-l lucrez, dar care n-au pământ ce să facă. Dar acel tânăr el nu poate lucra la pământ, ei vor acela de lucru mai uşor. Sunt de mică la pământ şi acum tot la pământ. Făceţi posibilul să se mărească pensiile, să se ieftinească leacurile, să stimeze poporul acesta ce a muncit toată viaţă. Făceţi-vă milă de lumea asta”.
„Primarul trebuie să răspundă de toate celea. Cine altul? Primarul trebuie să ajute pe toţi, să facă totul în ordine. Alta ce?”
Larga și oamenii ei, văzuți de reporterii Radio Europa Liberă
Viceprimarul comunei Larga, Vasile Iachimov, se declara convins că rămânerea tinerilor în sat ţine de voinţă şi de tradiţia luată din familie. El afirmă că rolul celor din administrația publică locală e de a orienta oamenii.
Vasile Iachimov: „Da, au votat primarul, dar primarul face multe lucruri aducând bani în sat, câştigă proiecte, restul oamenii fac”.
Europa Liberă: Dintre cei care au plecat peste hotare sunt cetăţeni care au venit să investească în sat?
Vasile Iachimov: „Sunt câţiva. Eu cunosc vreo 2-3 care au revenit şi au pornit o afacere. Iată nu departe este un bar, altul o făcut un atelier de reparaţia automobilelor”.
Europa Liberă: Aceşi bani ajută la dezvoltarea comunităţii?
Vasile Iachimov: „Păi, dacă s-a pornut o afacere gata sunt vreo două-trei locuri de muncă şi tot e înainte”.
Mai mulţi oameni pe care i-am întâlnit la Larga m-au spus că de când sunt mai informaţi despre activitatea primăriei şi comunei lor, fie că e vorba de SMS-urile pe care le primesc sau de reţele sociale, sunt mai implicaţi şi au înţeles că nu doar primarul trebuie să tragă de ei, dar şi ei pot veni cu idei noi, iar problemele accentueazuă ei trebuie să fie rezolvate de comun acord.
