Asperitățile din relațiile româno-ungare au revenit în actualitate cu oarecare forță în ultima perioadă, cu toate că niciuna dintre părți nu are motivații electorale pentru a inflama lucrurile. Ar fi mai degrabă vorba despre o retorică tradițională, dar și despre interesul celor aflați la putere la Budapesta și la București de a deturna atenția de la problemele pe care le au cei doi premieri: Victor Ponta și Viktor Orban.
În România, șeful guvernului a pierdut conducerea partidului și se află pe o pantă descendentă, mai cu seamă că dosarul său legat de fapte de corupție despre care procurorii presupun că au avut loc anii 2008-2009 nu s-a clarificat în niciun fel.
De cealaltă parte, Viktor Orban are o imagine tot discreditată la Bruxelles, iar ideile lui de reintroducere a pedpesei cu moartea sau de construire a unui gard la granița cu Serbia sunt considerate anacronice. FIDESZ, partidul conservator condus de Viktor Orban pierde teren în favoarea extremiștilor de la Jobbik, de aceea premierul încearcă să contrabalanseze în favoarea sa, în condițiile în care doi din cinci unguri resimt teamă, respingere și ură față de străini, potrivit unui sondaj Tarki, dat publicității zilele trecute. După victoria spectaculoasă obținută la alegerile de anul trecut, conservatorii lui Orban au pierdut din popularitate pe fondul atitudinii conciliante față de Rusia și a acuzațiilor de corupție care au afectat formațiunea guvernamentală.
În România, Partidul Social-Democrat (PSD), care-l susține pe Victor Ponta, pierde la rândul său teren în fața liberalilor, cu toate că măsurile de relaxare fiscală au început să producă efecte, inclusiv prin ieftinirea produselor alimentare. Mulți fruntași ai PSD sunt cercetați penal sau chiar au fost trimiși în judecată, inclusiv președintele interimar, Liviu Dragnea, acuzat că a pus la cale un sistem de fraudare a referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu. Dragnea a primit în primă instanță un an de închisoare cu suspendare.
Așadar, partidele aflate la putere în Ungaria și România au probleme interne serioase, pe care nu știu cum să le rezolve, fără să se afunde și mai mult în noroi. Între cele două părți există și un diferend ideologic, fiindcă Victor Ponta este socialist, iar Viktor Orban este conservator. Premierul român nu se poate de altfel abține să nu spună, cât de des are ocazia, că spre deosebire de liderii politici de dreapta din România el nu este constrâns de Partidul Popular European să „închidă ochii” și să înghită „cu umilință” derapajele „de la normele diplomatice” ale oficialilor ungari.
Omologul său de la Budapesta nu i-a răspuns direct, dar totul a pornit de la faptul că Viktor Orban a postat pe Facebook, după ce a participat la Universitatea de Vară de la Tușnad, două poze cu o tarabă care vindea insigne cu harta Ungariei Mari, care include și Transilvania și cu steagul Ținutului Secuiesc. Ministerul de Externe l-a acuzat imediat pe premierul ungar că a încălcat tratatele de bază.
În replică, ambasadorul Ungariei la București, Botond Zakonyi, a făcut o listă mai lungă de probleme bilaterale, între care și refuzul României de a finaliza zece drumuri transfrontaliere, pe care s-a angajat să le termine, dar acum nu ar mai vrea să le pună în operă. Ministerul român de Externe răspunde însă că cele zece drumuri sunt „de interes local” conțin „piste de biciclete”, iar „semnificația lor economică” este redusă prin comparație „eforturile financiare”. Rezultă deci că România nu vrea să facă nimic în acest sens, în ciuda acordului semnat.
Folosirea limbii materne în administrație acolo unde minoritarii reprezintă cel puțin 20% din totalul populației, dar și refuzul României de a construi conducta de gaz revers dinspre România spre Ungaria, sunt alte reproșuri pe care Budapesta le face, iar răspunsurile sunt pe măsură. Ambasadorii celor două state au fost chemați la ministerele de Externe din cele două capitale pentru explicații, iar cavalcada acuzațiilor continuă, în defavoarea ambelor părți.
