Linkuri accesibilitate

Kremlinul inventează un premiu pentru drepturile omului


Pavel Cikov: scopul premiului este „să-i pună pe activiști într-o situație delicată” pentru că acceptând premiul, riscă să fie percepuți drept „oamenii Kremlinului”.

Din 2012, regimul din Rusia limitează consecvent libertatea de acțiune a societății civile. Acum însă, se anunță că președinția va crea un premiu pentru drepturile omului – ceea ce-i va pune pe activiștii din acest domeniu într-o dilemă: să accepte sau nu un astfel de premiu de la Putin? O relatare în rezumat a corespondentului Europei Libere la Moscova, Tom Balmforth.

Miercuri, cotidianul „Kommersant” relata că președintele Vladimir Putin este pe punctul de a semna legea prin care se creează un nou premiu pentru drepturile omului, care va fi acordat și celor activi în acțiuni caritative.

Președintele Vladimir Putin va decerna, personal, primul premiul în 2016. Este vorba de fapt de mai multe premii în banii, cu o valoarea totală de șase milioane de ruble ($93.000).

De doi ani se lucrează la crearea acestui premiu, declară Mihail Fedotov, șeful Consiliului Consultativ pentru Drepturile Omului și Societatea Civilă de pe lângă președinția rusă.

Mulți activiști pentru drepturile omului văd însă doar o nouă schemă de manipulare a societății civile, pusă la punct de Kremlin.

Pavel Cikov
Pavel Cikov

Pavel Cikov, conduce organizația „Agora”, ce acordă sprijin juridic persoanelor ce suferă de pe urma abuzurilor autorităților. Pentru el, premiul nu este decât încercarea Kremlinului de a decide cine este sau nu un membru „valoros” al societății civile, un „adevărat” avocat al drepturilor omului.

Fedotov, în interviul cu „Kommersant”, interpretează premiul cu totul diferit: în fine nu vor mai fi stigmatizate organizațiile pentru drepturile omului, mai ales după ce ONG-urile care primesc sprijin din afară au fost obligate să se declare ”agenți străini”. Legea a intra în vigoare în 2012.

Unele ONG-uri au încercat între timp să renunțe la banii din străinătate dar acasa, nu au găsit finanțare.

A urmat legea din mai anul acest, un nou atac la structurile societății civile: este legea prin care o serie de organizații și fundații străine au fost interzise în Rusia, fiind decretate „indezirabile” și un „pericol la adresa securității interne”.

Consiliul Consultativ pentru Drepturile Omului, din cadrul președinției, crede că ONG-urile ar trebui să participe la desemnarea candidaților la noul premiu. „Kommersant” relata miercuri că membri comisiei de selecție vor fi aleși de Kremlin.

Cea mai mare preocuparea a activiștilor pentru drepturile omului este însă ce efect va avea premiul, bine dotat financiar, în lumea lor: pe de o parte le este teamă că administrația Putin va încerca să-și „cumpere” criticii; pe de altă parte, există pericolul ca cei care acceptă premiul Kremlinului să se discrediteze .

Pavel Cikov, de la asociația „Agora”, arată că discuțiile și disputele au și început în lumea activiștilor pentru drepturile omului.

„Și acesta este unul din scopurile premiului”, crede Chikov. „Să provoace această dispută, să-i pună pe activiști într-o situație delicată” pentru că acceptând premiul, riscă să fie percepuți drept „oamenii Kremlinului”. Pe de altă parte, banii aduși de premiu ar putea fi un sprijin financiar vital pentru activitatea lor.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG