Lichidarea celor trei bănci devalizate – BEM, Banca Socială și Unibank este una din temele analizate în continuare la retrospectiva săptămânii, rubrică realizată astăzi de Diana Răileanu. Corespondenta Europei Libere începe însă relatarea cu articolul semnat de Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, în influentul cotidian american „The New York Times”, articol întitulat „Aduceți Moldova înapoi de pe marginea prăpastiei”:
Apărut pe pagina de editoriale și opinii a cotidianului „The New York Times”, articolul semnat de secretarul general al Consiliului Europei și fostul premier al Norvegiei Thorbjorn Jagland, sugerează că Republica Moldova riscă să devină „următoarea criză de securitate în Europa”.
Articolul a fost analizat pe îndelete în presa de la Chișinău, iar cel mai recent editorial semnat de Nicolae Negru în „Ziarul Național” apreciază mesajul transmis de Jagland drept un strigăt de îngrijorare, adresat în primul rând opiniei publice și autorităților din Statele Unite şi abia în al doilea rând guvernanților de la Chișinău:
„Faptul că domnia sa scrie pentru un ziar din Statele Unite ale Americii, el fiind un înalt funcţionar european, ar releva o intenţie de a sensibiliza opinia publică americană şi administraţia americană asupra unei probleme europene dar care fără implicarea americanilor nu poate fi rezolvată. Americanilor, care au foarte multe probleme de rezolvat, le-ar putea scăpa acest detaliu, or, dl Secretar general al Consiliului Europei se concentrează nu pe faptul că s-a furat un miliard de dolari, dumnealui se concentrează pe pericolul de securitate care începe să-l prezinte Republica Moldova pentru Europa.”
Contextul și limbajul utilizat de Thorbjorn Jagland, în opinia editorialistului de la „Ziarul Național”, prevestesc neplăceri pentru oligarhii din Republica Moldova. În comentariul său, fostul premier al Norvegiei s-a referit, între altele, la scandalul băncilor care oglindeşte eşecul statului de a proteja interesele cetăţenilor. Thorbjorn Jagland constată că puţini sunt cei care cred că vinovaţii de aşa numitul „furt al secolului” vor fi traşi la răspundere sau că banii vor fi reîntorşi.
După anunţul de la începutul acestei săptămâni de a lichida cele trei bănci devalizate - BEM, Banca Socială și Unibank - aflate sub administraţia Băncii Naţionale, temerea exprimată de Thorbjorn Jagland nu ar fi lipsită de temei, crede jurnalistul specializat pe teme economice, Vlad Bercu:
„Vor rămâne foarte şi foarte multe probleme în urma lichidării. În primul rând, mă tem că se vor pierde urmele miliardului furat, poate va scădea chiar interesul faţă de găsirea vinovaților. Cu siguranţă nu îşi vor recupra banii acţionarii acestor bănci. Pe de altă parte, ajutorul de stat acordat de Banca Naţioanlă acestor trei bănci va urma să fie plătit de către noi toţi. Aceste miliarde se vor transforma în datorie de stat şi cel mai important: chiar dacă vor fi lichidate cele trei bănci, nu vor fi lichidate problemele, carenţele care au dus la situaţia în care au ajuns aceste trei bănci. Situaţia oricând s-ar putea repeta cu o altă bancă.”
Partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană 3 au decis să lichideze cele trei bănci devalizate, iar premierul Valeriu Streleț a anunțat că din 16 octombrie li se va retrage licența.
