La numai câteva sute de metri de Cetatea Sorocii, un râuleţ cu dejecțiile adunate în rețeaua de canalizare din oraş se revarsă în râul Nistru. Sorocenii mai bengoşi fac haz de necaz spunând că staţia de epurare de fapt este la Vadul lui Vodă, unde ajunge, mânată de apa Nistrului, murdăria de la Soroca, ca să fie trimisă în apeductul capitalei.
Mirosul insuportabil indică fără greş locul cu pricina. Pentru cei care locuiesc în preajmă orice boare de vânt e o pedeapsă, spune Tamara Ursu. Ea povestește că fiecare primar care s-a aflat la putere a promis să rezolve problema, iar stația de epurare la Soroca a rămas un vis.
Tamara Ursu: „Curge toată murdăria pe râuleț. Nu mai cred că vor rezolva ceva”.
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră, care locuiți la câteva zeci de metri de „râuleț” ce înseamnă că toate deșeurile ajung în Nistru? Cum vă afectează?
Tamara Ursu: „Pericol pentru sănătatea oamenilor care beau apa din râul Nistru. E murdărie”.
Europa Liberă: Vă scăldați în râu?
Tamara Ursu: „Nu. Eu trăiesc aici, dar de ani de zile nu m-am scăldat, nici nu ţin minte de când. Trăiesc de 40 de ani aici, de 20 de ani aici curge murdăria asta şi eu nu m-am scăldat”.
Europa Liberă: Mirosul vă deranjează?
Tamara Ursu: „Mă deranjează foarte tare. De la căldură mirosul e şi mai insuportabil. Dacă bate vântul din partea „râuleţului”, închide tot şi intră în casă şi te înăbușă. Mă gândesc: „Doamne, ce să fac şi unde să mă duc? Îmi pare rău să mă duc de aici că e frumos, e râul Nistru, la toţi le place care mer şi se uită”.
Europa Liberă: Dar ia spuneţi, nu v-aţi gândit să vindeţi casa?
Tamara Ursu: „M-am gândit de multe ori. M-aş duce undeva lângă pădure”.
O altă locuitoare de pe strada de lângă Nistru, Tatiana Cozlova, povestește că problemele cu mirosul au început după destrămarea URSS, când autoritățile din Ucraina, unde ajungeau apele uzate, le-au spus sorocenilor că gata nu mai primesc dejecţiile la staţia de epurare de la Țekinovka, de peste râu.
Tatiana Cozlova: „Cel mai tare mie mi-e jale de apa aceea, de râul acesta, de Nistru, că tot se duce încolo. Doar asta îndeobște e o catastrofă. Aerul ca aerul, ei lasă, ai mirosit s-a dus. Când este, când nu-i, dar că se duce în apă şi pe urmă noi bem nu ştiu cât e de corect şi cât e de bine pentru noi toţi, pentru oameni”.
Europa Liberă: Cine credeţi că trebuie să rezolve această problemă?
Tatiana Cozlova: „Ei spun că ba nu-i loc. În partea aceea de oraş au vrut să facă, dar acolo lumea nu dă voie, că ştiu că mirosul tot o să se ducă primprejur. Şi gata s-a mântuit şi probabil că lor le e bine, dacă au spus că nu, e cel mai uşor, că lucrul acesta e tare voluminos şi greu şi mulţi bani. Şi cred că e mai uşor de spus că nu dau voie şi nu facem”.
Vladimir Zabrian este antreprenor şi deține un local nu departe de bacul de la Soroca. El crede că prea mult au fost politizate inițiativele de construcție a unei stații de epurare. În 2007, Banca Mondială era pe punctul de a acorda un grant în acest sens, dar oamenii de la Egoreni, unde a fost ales terenul, s-au opus.
Europa Liberă: Vă deranjează această problemă pe dumneavoastră personal?
Vladimir Zabrian: „Foarte mult fiindcă noi suntem proprietarii la terasa asta şi când vântul e din partea podului aici este imposibil de a şedea şi pierdem clienții se duc oamenii nu vin şi asta sunt ani şi ani de zile”.
Europa Liberă: De ce nu se rezolvă această problemă? Cine trebuie s-o rezolve?
Vladimir Zabrian: „Administrația locală trebuie s-o rezolve, dar ea nu are finanțe suficiente pentru a rezolva. Vreo patru ani în urmă, întrebarea cu finanțele s-a rezolvat. Liberal-democrații erau la Soroca la putere şi cred că partea opusă a fost împotrivă şi a scormonit unde a scormonit. Noi, poporul, aşa gândim că nu e bine să se decidă totul în funcție de culoarea politică. Lucrurile economice trebuie să fie rezolvate fără politică”.
Chiar dacă sunt conștienți că râul este poluat, mulţi soroceni fac baie în râu. Medicul Afanasie Lozan, de la stația de salvare pe apă, zice că şi el merge la scăldat. La râu a fost şi Sveatoslav Fornea de la Cosăuţi, care a revenit în ţară după 16 ani petrecuți în Portugalia şi Spania. El spune că în Republica Moldova se acordă prea puţină atenție problemelor de mediu, iar acest lucru e din cauza, în primul rând, a oamenilor.
Sveatoslav Fornea: „Am fost cu băiatul şi cu nepotul la Nistru şi s-au vârât aşa cu picioarele în apă, că nu le-am dat voie să se scalde că apa nu era chiar curată şi peste o zi şi peste o zi le-au apărut la amândoi aşa nişte blânde care părea pişcături de ţânţari. Foarte neplăcut. Apa e foarte murdară şi mai mult la Nistru nu ne ducem. El mă roagă să ne ducem. Dar eu îi spun că nu se poate. Animoale poţi să găseşti în apa Nistrului, ceea ce doreşti. Eu m trăit mulţi ani în Europa. Acolo dacă mergeam pe undeva să ne odihnim, tot curat, coşuri pentru aruncat gunoiul, cu separarea gunoaielor. Şi el nu se poate deprinde şi spune: „Tată, uite carafe stricate, borcane stricate”.
Europa Liberă: Cine trebuie să aibă grijă de râu, iată aşa cum consideraţi?
Sveatoslav Fornea: „Singuri cetăţenii trebuie să aibă grijă de râu, pe deo parte ar fi şi responsabilitatea primăriei. E ceva straşnic. Chiar când vii cu avionul şi ieşi din aeroport îşi pare că intri într-o gunoişte, pe marginea drumului peturi, şi pungi. Îţi e ruşină să inviţi un prieten de acolo. E clar că atunci când mergem acolo le spunem că la noi e bine, la noi e frumos, dar când venim aici şi ne uităm cu ochii… e ceva straşnic, e o jale”.
Fostul inginer-şef la rețelele de termoficare Marcu Captari spune că „râulețul” cu dejecții ce se revarsă în Nistru la doi paşi de cetate este o rușine pentru Soroca. În opinia sa, vina e a primarilor care nu au acordat suficientă atenţie acestui subiect.
Marcu Captari: „E o catastrofă. Asta e prima problemă a oraşului la momentul actual. Primarii nu s-au implicat în chestiunea asta cum trebuie”.
Europa Liberă: Dar ce soluţii vedeţi pentru ca să se rezolve?
Marcu Captari: „Este teren, trebuie bani, un inginer deştept şi poftim nu departe aici faci staţie de epurare”.
Europa Liberă: Asta e o ruşine pentru Soroca?
Marcu Captari: „Foarte mare. Avem aşa un muzeu, avem aşa un oraş istoric pitoresc”.
Fostul inginer Marcu Captari este convins că problema nu e în bani, ci în voinţă edililor şi în atitudinea oamenilor care, de multe ori îşi stabilesc priorităţi false în loc să se îngrijească de probleme vitale.
----------------
„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului Radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional.
Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.
