Centrul Național Anticorupție a recomandat guvernului într-un raport să rezilieze contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău încheiat în urmă cu doi ani cu firma Avia Invest. Recomandarea a fost discutată astăzi la o ședință de guvern, după care premierul Valeriu Streleț și-a prezentat opinia reporterilor.
Valeriu Streleţ afirmă că găseşte „relevante” şi pertinente” concluziile Centrului Naţional Anticorupţie, care spune într-un raport că Avia Invest, în loc de bani proprii, utilizează în îmbunătăţirea infrastruturii de la aeroport profiturile pe care i le aduce aerogara şi, în plus, deturnează o parte din aceste venituri către alte afaceri ale controversatului businessman devenit primar la Orhei, Ilan Shor, care este cercetat deja în dosarele devalizării Băncii de Economii.
Numai că premierul Streleţ împreună cu guvernul lui format din PLDM, PD şi PL nu a dispus şi începerea imediadă a procedurilor de rezeliere a contractului încheiat între guvern şi Avia Invest în urmă cu doi ani, ci deocamdată doar o analiză a riscurilor ce ar putea interveni dacă o astfel de decizie ar fi luată:
„Am primit nişte note prealabile care încă nu au caracter oficial, legate de primele concluzii ale entităţilor care au fost abiliutate de către guvernul precedent să analizeze situaţia. Acum am dat dispoziţie ca în baza acestor concluzii să fie format un grup de lucru care să evalueze premisele legale, etapele de implementare şi consecinţele de reziliere a contractului. Acest grup de lucru are termen patru săptămâni, după care vom lua o decizii finală, prin hotărâre de guvern.”
Concesionarea aeroportului către investitori ruși reprezentați de Shor a fost inițiată și apoi aprobată de guverne conduse de colegii de partid ai premierului Streleț, anume Vlad Filat și Iurie Leancă, şi criticată dur la acea vreme de experți drept „înstrăinarea” unei companii sănătoase și profitabile, drept o afacere care pare „croită” pentru un client special. Raportul actual al CNA face şi el referire la aceste încălcări, o spune clar chiar premierul Valeriu Streleţ:
„Concluziile prealabile care au venit de la CNA denotă o lipsă de temei în august 2013 de a da în concesiune aeroportul, deoarece analiza lor relevă ă el funcţiona economic profitabil şi era în faza finală pentru negocierea unui credit de modernizare a aeroportului.”
Roman Chircă, directorul Institutului Economie de Piaţă, este expertul care a criticat de la bun început concesionarea aeroportului pentru că ar fi fost făcută în condiţii dezavantajoase pentru stat. Solicitat astăzi de noi, expertul ne-a spus că găseşte corectă atât direcţia spre reziliere a contractului pe care par să fie decise autolrităţile să meargă, cât şi pe cea a guvernului de a analiza în prealabil mai detaliat posibilele consecinţe:
„Dacă această formă de concesionare, precum cea aleasă pentru aeroport, se va perpetua, prejudiciile pentru stat vor fi enorme. Pentru că aa baza acestui contract a stat un principiu total greşit că concesionarul mai întâi acumulează nişte beneficii, apoi le foloseşte în modernizare. Sunt aproape convins că vor urma litigii la acest subiect, însă la fel de convins sunt că statul poate găsi cu uşurinţă clauzele care au fost încălcate. Pentru că un an de zile nu s-a făcut nimic la aeroport, apoi s-a făcut o parcare, un teren de joacă pentru copii, adică investiţii incomensurabile cu cele la c are se angajase concesionarul.”
Juriştii, specializaţi în dosare comerciale, sunt de departe mai sceptici. Iastă argumentele unuia dintre ei, avocatul şi doctorul în drept Octavian Cazacu:
„Dacă statul merge pe reziliere, el cu siguranţă se va trezi cu un litigiu, cu excepţia cazului dacă va avea dibăcia să încheie o înţelegere amiabilă. Aşa înţelegere este posibilă şi recomandabilă, pentru că vorbim despre imaginea investiţională a Republicii Moldova. Dacă nu se împacă, o să ne trezim cu procese în instanţe internaţionale, foarte probabil şi în arbitrajele internaţionale, iar acolo deja foarte mult depinde de cât de argumentată va fi motivaţia guvernului. Dacă nu prea, atunci vom vorbi de sume de despăgubiri imense, pentru că se vor pretinde despăgubiri ale veniturilor ratate timp de 49 de ani. Eu sper că guvernanţii vor avea dibăcia să protejeze statul de aşa ceva,” ne-a spus Octavian Cazacu, expert în drept comercial.