Linkuri accesibilitate

„Vin oaspeți de la Moscova, orașul trebuie să arate bine…”


Investiții fără precedent în infrastructură, pe fundalul unei crize economice profunde.

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Negocierile pentru reglementarea transnistreană par să se fi activizat la nivel de experți odată cu învestirea la Chișinău a Guvernului condus de Valeriu Streleț care a cerut recent „abordări și viziuni noi pentru eficientizarea dialogului cu Tiraspolul și reunificarea țării”. Săptămâna care a trecut au avut loc mai multe întâlniri ale grupurilor de lucru Chișinău-Tiraspol și o rundă de discuții între reprezentanții politici Victor Osipov și Nina Ștanski. La Tiraspol, salariile și pensiile continuă să fie achitate în proporție de 70 la sută, din lipsă de bani la buget, în schimb se fac investiții fără precedent în infrastructură, din fonduri extrabugetare. Ce cred oamenii de rând din regiunea transnistreană despre această situație? Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, care vă sunt prezentate de colegul meu Radu Benea:

Odată cu instalarea noului Guvern la Chișinău toate instituțiile cu atribuții în domeniul reintegrării țării s-au concentrat pe reluarea negocierilor cu Tiraspolul la nivel de experți și de factori oficiali, a declarat ministrul de Externe Natalia Gherman, într-un interviu în exclusivitate acordat Europei Libere.

Săptămâna trecută a avut loc, după o pauză de doi ani, o primă ședință a Comisiei naționale pentru reintegrarea țării, condusă de premierul recent învestit, Valeriu Streleț. Acesta a cerut „abordări și viziuni noi, precum și un plan cu acțiuni concrete pentru soluționarea conflictului transnistrean, în așa fel încât negocierile în formatul 5+2 să nu fie unele simbolice”.

Săptămâna trecută a avut loc și o întâlnire a grupurilor de experți în domeniul transportului feroviar și terestru, dar și o întâlnire a negociatorilor politici din partea Chișinăului și a Tiraspolului – Victor Osipov și Nina Ștanski. Discuțiile au vizat situația fermierilor moldoveni care sunt împiedicați de administrația transnistreană să-și lucreze terenurile agricole, precum și transportul de mărfuri pe calea ferată. Următoarea întâlnire dintre cei doi va avea loc pe 10 septembrie.

Nina Ștanski a dezmințit că autoritățile transnistrene ar hărțui din nou liceul cu predare în limba română de la Tiraspol. Directorul instituției, Ion Iovcev, s-a plâns presei moldovene că în curtea pe care liceul său o împarte cu o școală sportivă au fost aduse la reparație mai multe autobuze, așa încât elevii nu vor putea ține acolo careul de început de an școlar.

Grupul operațional de forțe rusești staționat în regiunea transnistreană a executat un exercițiu militar cu muniție reală, a anunțat Districtul Vestic al armatei ruse. „La exercițiu au participat 400 de militari ai unui batalion de infanterie motorizat și peste 30 de vehicule”, a spus purtătorul de cuvânt militar rus col. Oleg Kocetkov. El a mai precizat că soldații au mărșăluit peste 30 km și au respins un atac al grupărilor de cercetare ale inamicului imaginar. Col. Kocetkov a mai spus că următoarea rotație a pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană va avea loc în octombrie.

Serviciul de grăniceri de la Kiev a propus executivului ucrainean extinderea proiectului de fortificare a graniţei cu Rusia asupra segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Proiectul de întărire a securității la granița Ucrainei cu Rusia, cunoscut și sub denumirea de „Valul European”, este o inițiativă unilaterală a Kievului și prevede, între altele, săparea șanțurilor antitanc, instalarea unor valuri suplimentare de sârmă ghimpată şi construcţia unor obiective cu destinaţie specială.

Serviciul Federal al Vămilor din Rusia a pregătit un proiect de lege care propune pedeapsa cu închisoarea pentru cei vinovați de importul produselor occidentale supuse embargoului, introdus anul trecut ca răspuns la sancțiunile occidentale. Proiectul prevede calificarea alimentelor interzise drept ”importuri strategice”, un calificativ folosit astăzi la desemnarea materialelor radioactive și substanțelor toxice, care ar permite condamnarea importatorilor la 7 – 12 ani de închisoare.

***

Valeriu Streleț
Valeriu Streleț

Noul premier Valeriu Streleț, învestit în funcție cu mai puțin de o lună în urmă, pare să fie decis să dea un nou impuls negocierilor pentru reglementarea transnistreană. Pentru prima dată după o pauză de doi ani a fost convocată ședința Comisiei naționale pentru reintegrarea țării, în cadrul căreia Streleț a cerut abordări noi în reglementarea transnistreană. Acesta a spus că „trebuie să avem o nouă viziune și o nouă atitudine, să elaborăm un plan cu acțiuni concrete pentru soluționarea conflictului transnistrean. Este important ca negocierile în formatul 5+2 să nu fie simbolice, dar să ne axăm pe rezultate concrete”. Streleț a mai spus că reformele pentru modernizarea Republicii Moldova trebuie continuate, astfel încât malul drept al Nistrului să devină atractiv pentru cetățenii de pe malul stâng.

Potrivit unui comunicat, șeful Executivului a solicitat tuturor instituțiilor statului să evalueze impactul problemei transnistrene asupra domeniilor pe care le gestionează, să elaboreze viziuni de reintegrare sectoriale și să vină la următoarea ședință a Comisiei cu proiectul unei viziuni actualizate și cu un Plan de acțiuni pentru reintegrarea țării. În discuție ar fi și consolidarea capacităților instituționale ale Guvernului pe acest domeniu, reprezentate la moment de Biroul pentru Reintegrare.

După această ședință a avut loc o întâlnire a grupurilor de lucru Chișinău-Tiraspol pe domeniul transportului auto și feroviar, iar vineri s-au întâlnit reprezentanții politici – vicepremierul Victor Osipov, din partea Chișinăului, și responsabila pentru relațiile externe ale regiunii transnistrene, Nina Ștanski. Întâlnirea dintre cei doi a durat neobișnuit de mult – aproape patru ore și a fost urmată de declarații de presă. Liliana Barbaroșie cu detalii:

Victor Osipov şi Nina Ştanski
Victor Osipov şi Nina Ştanski

Întâlnirea de vinerii a reprezentanţilor politici în procesul de reglementare transnistreană, Victor Osipov şi Nina Ştanski, s-a întins ca niciodată pe patru ore, iar declaraţiile de presă ale celor doi de pe final la fel au fost neobişnuit de lungi şi amănunţite.

În ciuda acestor evoluţii, înţelegeri concrete nu s-au anunţat. Nici în problema fermierilor de la Dubăsari, care se plâng de lipsa de acces la terenurile lor agricole urmare a unor reguli noi cerute de Tiraspol. Nici în discuţiile despre condiţiile noi de comerţ care vor interveni după luna decembrie, când exporturile transnistrene în UE vor trebui să se conformeze acordului de asociere şi liber schimb, sau se vor opri.

S-a făcut publică, în schimb, o agendă bogată a unor evenimente ulterioare: întâlniri frecvente la nivel de grupuri de experţi, o rundă de astfel de discuţii urmând să aibă loc chiar marţia viitoare, 25 august, dar şi o nouă întâlnire, în 10 septembrie, a negociatorilor principali, Victor Osipov şi Nina Ştanski.

Legat de subiectul de tratative cel mai important din perspectiva Chişinăului, adică acordul de liber schimb şi de asociere, respins deocamdată de partea transnistreană, Nina Ştanski a avut astăzi un mesaj extrem de tranşant:

„Participarea Transnistriei la acest acord nu este un subiect pe care am vrea să-l discutăm cu Chişinăul. Relaţia noastră cu UE este un subiect separat, care priveşte în mod exclusiv aceste două părţi: Transnistria şi UE, fără implicarea Chişinăului. Şi noi purtăm astfel de discuţii cu UE.”

Acum, unul din motivele Tiraspolului de a manifesta interes sporit ca aceste contacte totuşi să nu se întrerupă e aparent dorinţa sa de a găsi soluţie pentru o problemă apărută în circulaţia feroviară a mărfurilor, care fusese restabilită în urma unei înţelegeri atinse în 2012, dar care acum s-ar confrunta cu noi obstacole, ridicate, aşa cum afirmă Nina Ştanski, de către Chişinău în cooperare cu Kievul. Situaţia ar afecta puternic cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii, Uzina metalurgică moldovenească şi fabrica de ciment de la Râbniţa:

„Acum, ca să-ţi primească încărcăturile, aceste întreprinderi trebuie să plătească nu doar întreprinderilor feroviare ale Ucrainei şi Transnistriei, ci şi celei de la Chişinău, de care în principiu ele nu au nevoie. Tarifele, drept urmare, se dublează, iar întreprinderile suportă pierderi enorme.”

Pe de altă parte, Victor Osipov a negat că Chişinăul ar încălca o înţelegere atinsă între părţi anterior, sugerând totodată că la Chişinău ar exista anumite îndoieli că, în practică, transporturile feroviare reglementate de protocolul din 2012 ar respecta întocmai procedurile convenite acum trei ani:

„Concluzia mea este că decizia protocolară nu se încalcă. În acelaşi timp, problema există, dar ea are legătură cu modul în care este organizat exportul din Ucraina spre Transnistria, unde există neclarităţi în modul în care aceste vagoane sunt înregistrate: ce fel de regim li se atribuie, regim de export, sau regim intern. Nu trag nici o linie acum, iar săptămâna viitoare discuţiile vor continua.”

Întreprinderea feroviară de la Chişinău a cerut la începutul acestei veri redirecţionarea, din staţia Slobodca în cea din Râbniţa, a tuturor marfarelor ce intră din Ucraina pe teritoriul transnistrean, surse din cadrul întreprinderii afirmând, sub protecţia anonimatului, pentru Europa Liberă că măsura ar fi o încercare de a anihila o „schemă gri” descoperită de EUBAM, prin care o parte din mărfurile transportate feroviar ar ajunge în Transnistria prin contrabandă. Pe de altă parte, într-un amplu articol publicat astăzi de agenţia Novosti Pridnestrovia, problema este tratată ca fiind rezultatul unei scheme corupţionale în care ar fi implicată fosta şi actuala administraţie a întreprinderii moldoveneşti.

La o şedinţă a Comisiei guvernamentale pentru reintegrare convocată pentru prima dată în ultimii doi ani, şi premierul Valeriu Streleţ, şi negociatorul din partea Chişinăului, Victor Osipov, au optat pentru o resetare, în sensul activizării, a politicilor din domeniul reintegrării.

***

După întâlnirea cu Victor Osipov, Nina Ștanski a fost întrebată și despre noile probleme cu care se confruntă liceul cu predare în limba română Lucian Blaga de la Tiraspol. Directorul liceului, Ion Iovcev, a declarat că instituția este supusă unor noi presiuni din partea administrației transnistrene – în curtea liceului au fost aduse mai multe autocare vechi dezasamblate sub pretextul că urmează să fie reparate. Astfel, elevii de la Lucian Blaga nu vor putea ține careul de început de an școlar pe 1 septembrie și nici nu vor avea condiții de studii, autocarele vechi și ruginite prezentând un pericol pentru securitatea copiilor. Drept dovadă, Ion Iovcev a postat mai multe poze cu autocarele ruginite aduse în curtea liceului pe rețelele de socializare.

Subiectul liceului Lucian Blaga se pare că nu a figurat pe agenda discuțiilor dintre Victor Osipov și Nina Ștanski, ceea ce i-a permis reprezentantei Tiraspolului să spună că problema este una inexistentă.

„Dacă situația ar fi existat, credeți că domnul Osipov nu ar fi abordat acest subiect în ședință?”, a întrebat retoric Ștanski. Ea l-a calificat pe directorul liceului, Ion Iovcev, drept „o figură scandaloasă”. „Știți parabola când un cioban striga că vin lupii și oamenii veneau să-l salveze fără a găsi acolo lupi? Cazul directorului este similar. Când lupii vor veni cu adevărat, nimeni nu va veni să îl salveze”, a spus Nina Ștanski.

În regiunea transnistreană există opt licee cu predare în limba română și toate acestea se confruntă periodic cu presiuni din partea administrației de la Tiraspol. Organizațiile internaționale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-au pronunțat de nenumărate ori pentru excluderea școlilor și a copiilor din jocul politic și au insistat ca aceste licee să-și poată continua activitatea nestingherit, limba de studii fiind la libera decizie a părinților și copiilor.

***

În pofida crizei economice profunde din stânga Nistrului, administrația transnistreană refuză în continuare să adere la Zona de liber schimb cu UE, zonă instituită anul trecut prin semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere. Asta, chiar dacă actualele preferințe comerciale pe care le are cu principala sa piață de desfacere – cea a Uniunii Europene – expiră la sfârșitul acestui an. Din 1 ianuarie agenții economici vor putea exporta în UE doar achitând taxele vamale, care vor scumpi produsele transnistrene cu 14-15 la sută și le vor face necompetitive. După cum ați auzit mai sus, Nina Ștanski spune că Tiraspolul refuză să discute problema cu Chișinăului și dorește un acord separat cu Bruxellesul. Valentina Ursu a întrebat vicepremierul Natalia Gherman cum poate fi depășită această situație.

Natalia Gherman
Natalia Gherman

Natalia Gherman: „Nu încetăm să promovăm eforturile noastre de a informa partea transnistreană despre beneficiile în urma implementării prevederilor Acordului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber, care deja sunt resimţite în Republica Moldova şi, în primul rând, manifestate prin creşterea considerabilă a exporturilor pe piaţa europeană, care a devenit liberă. Şi în al doilea rând, coordonăm aceste eforturi foarte strâns cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, dăm dovadă de atitudine angajantă în raport cu oamenii de afaceri din regiunea transnistreană, încercăm să promovăm proiecte şi programe de asistenţă, care trebuie să pregătească economia şi, mai ales, agricultura din partea stângă a Nistrului pentru implementarea graduală a elementelor Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană.

Mie mi se pare că toate aceste eforturi se vor solda cu succes şi nu ezit să aduc exemplul unei asemenea politici în privinţa mobilităţii cetăţenilor. Atunci când a fost liberalizat regimul de vize pentru călătoriile cetăţenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană, am făcut aceste beneficiu accesibil şi pentru locuitorii din stânga Nistrului, care au şi beneficiat imediat de acest privilegiu. Ceea ce înseamnă că beneficiile şi avantajele procesului de integrare europeană pe care îl promovăm trebuie să fie înţelese şi resimţite de toţi cetăţenii ţării. Acesta este cel mai important instrument şi cea mai bună politică de reintegrare a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi dacă răspunsul Tiraspolului este „Nu” pentru implementarea Acordului de Liber Schimb, cine trebuie să dea verdictul: Bruxellesul sau Chişinăul?

Natalia Gherman: „Mesajul nostru este foarte clar. În cazul în care nu se doreşte implementarea prevederilor Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană, agenţii economici din regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2016, vor continua să aibă un regim comercial cu Uniunea Europeană cu aplicare taxelor vamale, ceea ce nu este deloc avantajos pentru producătorii din stânga Nistrului. Regulile de joc sunt foarte clare.”

Europa Liberă: Pentru că vorbim de regiunea transnistreană, de ce atât de greu se reiau negocierile în formatul „5+2”, doamnă ministră? E o pauză destul de mare care a intervenit în procesul de negocieri în acest format şi ridică semne de întrebare.

Natalia Gherman: „Chişinăul pledează insistent pentru relansarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul „5+2”. La Chişinău există un guvern stabil, majoritar, un prim-ministru care este deschis acestei cooperări şi dialogului cu partea transnistreană. Recent a avut loc prima întrevedere a negociatorilor din ambele părţi de după instalarea noului guvern de la Chişinău. Toate instituţiile din partea executivului şi-au evaluat acţiunile pe care trebuie să le întreprindă, în vederea facilitării procesului de negocieri şi procesului de reintegrare a Republicii Moldova. Şi cel mai important, avem susţinerea din partea partenerilor noştri implicaţi în formatul „5+2” – OSCE, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană – care sunt la dispoziţie pentru a facilita acest proces.”

Europa Liberă: Cum se răsfrânge lipsa acestor negocieri în formatul „5+2” asupra procesului de reunificare a ţării?

Natalia Gherman: „În paralel, există şi formatul grupurilor de lucru sectoriale, care se reunesc periodic pentru a examina un şir de acţiuni concrete în fiecare domeniu pe care părţile le pot întreprinde.”

Europa Liberă: Premierul Valeriu Streleţ a avut convorbiri telefonice cu omologii săi de la Kiev şi Moscova. Aceasta ar putea să dea un impuls pentru reluarea negocierilor în acest format?

Natalia Gherman: „Acest subiect a figurat în cadrul discuţiilor atât cu omologul ucrainean, cât şi cu omologul rus a domnului prim-ministru. Cel puţin, au fost primite asigurările că ambele ţări care fac parte din acelaşi format „5+2” sunt angajate pe deplin şi vor întreprinde toate eforturile pentru relansarea procesului.”

Europa Liberă: Sunt voci care vorbesc despre inevitabila criză de securitate care ar cuprinde şi Republica Moldova. Ce întreprinde statul pentru a nu se ajunge la această criză?

Natalia Gherman: „În primul rând, evaluăm contextul de securitate regional, care, din păcate, rămâne a fi destul de dramatic, ceea ce impune anumite măsuri de consolidare a propriei securităţi. Am început să reevaluăm conceptul de securitate a Republicii Moldova. Acest lucru se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Republicii Moldova. Şi în acest context, cooperăm foarte strâns atât cu partenerii noştri din Uniunea Europeană care, a propos, se află în procesul de reevaluare a propriei strategii de securitate, cât şi cu partenerii din partea Alianţei Nord-Atlantice, în virtutea cooperării în cadrul formatului Parteneriat pentru Pace şi implementăm împreună cu alianţa programul individual de parteneriat.

V-am vorbit deja despre asistenţă şi consiliere de rang înalt pe care le-am solicitat din partea Uniunii Europene. Vreau să vă informez că am solicitat, de asemenea, consilierii de rang înalt pentru reforma sectorului naţional de securitate. Nouă ni se pare că alinierea la practicile şi politicile, în primul rând, ale Uniunii Europene în contextul actual de securitate este cea mai bună cale pentru a ne asigura şi securitatea, şi interesul naţional al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, în Acordul de Asociere pe care îl implementăm cu Uniunea Europeană este foarte clar reflectat obiectivul de aliniere a Republicii Moldova la politica comună de securitate şi apărare a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: În ultimul timp, s-au înteţit declaraţiile făcute de liderii de la Tiraspol precum că autorităţile de la Kiev, dar şi cele de la Chişinău ar face presiuni asupra regiunii. Pe ce se bazează ei?

Natalia Gherman: „Republica Moldova îşi asigură propria suveranitate şi integritate teritorială, dar şi securitatea naţională în contextul regional şi geopolitic complicat, ceea ce înseamnă că atât formarea de proprii alianţe, cât şi alinierea la politicile care nouă ni se par pe deplin justificate este de datoria guvernării din Republica Moldova. În ceea ce priveşte promovarea regimului comercial, de exemplu, a comerţului cu partenerii noştri tradiţionali, nouă ni se pare că ceea ce facem noi este nu doar pe deplin justificat, dar şi foarte generos şi angajant, în primul rând, în raport cu partea transnistreană, atunci când îi oferim să-şi ridice nivelul de trai, să asigure venituri în buget, datorită aplicării mai multor mecanisme care sunt deschise Republicii Moldova din partea Uniunii Europene. Aceasta înseamnă, de fapt, un angajament important şi nicidecum izolarea sau, după cum s-a menţionat, blocarea regiunii transnistrene. Noi operăm cu alte noţiuni şi cu alte politici, care ni se par nu numai rezonabile, dar şi unicele posibile la etapa actuală. Celelalte învinuiri sau interpretări sunt nefondate.”

***

Evgheni Șevciuk
Evgheni Șevciuk

În regiunea transnistreană, salariile și pensiile continuă să fie achitate în proporție de 70%, din lipsă de bani la buget, în schimb se fac investiții fără precedent în infrastructură, din fonduri extrabugetare.

Liderul regiunii, Evgheni Șevciuk, spune că Fondul umanitar transnistrean, din sursele căruia se renovează și se lărgesc străzi și se reabilitează clădiri, este alimentat de oameni de afaceri din afara Transnistriei și nu are nicio legătură cu reducerile impuse populației la pensii și salarii. Mai mult, Evgheni Șevciuk avertizează că dacă nemulțumirea față de reținerile salariale va crește și oamenii vor insista să-și primească partea de 30 la sută din pensii și salarii reținută de administrație din martie, atunci se va ajunge la necesitatea deprecierii rublei transnistrene, ceea ce va genera un val de scumpiri și o sărăcire și mai mare a părții celei mai vulnerabile a societății. Consultări cu populația pe această problemă vor avea loc în perioada următoare în majoritatea localităților din stânga Nistrului, a spus liderul de la Tiraspol.

La o întâlnire cu apărătorii Transnistriei de săptămâna trecută, Evgheni Șevciuk a spus că veniturile acumulate la buget nu sunt suficiente nici pentru a acoperi cele 70 la sută din pensii și salarii. Potrivit lui, în Fondul de pensii în prima jumătate a anului au fost acumulați 50 milioane dolari, în timp ce suma achitată pensionarilor a fost de 80 milioane dolari. „Vreau să mai subliniez o dată, a spus Șevciuk, nimeni nu construiește din cele 30 la sută care se rețin orașe, nu repară clădiri și așa mai departe. În aceste scopuri se folosesc bani din alte surse”.

Referindu-se la perspective, liderul de la Tiraspol a spus că agenții economici și procesele din economia regiunii sunt strâns legate de piețele externe, inclusiv de zone care acum sunt în criză și, atâta timp cât situația pe aceste piețe nu se va stabiliza și îmbunătăți, nici în Transnistria nu vor fi schimbări în bine.

Pe de altă parte, lista obiectivelor renovate, reconstruite și reabilitate în acest an în special la Tiraspol și Bender este una impresionantă. Investițiile în renovarea infrastructurii și clădirilor, în procurarea echipamentelor și lărgirea străzilor se ridică la zeci de milioane de dolari. Evghenii Șevciuk spune că acești bani vin din Fondul umanitar transnistrean, pe care l-a instituit încă în 2009 pe când era deputat și pe care îl conduce până în prezent. Fondul, spune liderul transnistrean citat de presa locală, oferă finanțare doar proiectelor social-umanitare și culturale. „Investițiile în infrastructură sunt fără precedent în ultimii 25 de ani. Vrem să marcăm demn și frumos aniversarea a 25 de ani a Transnistriei”, a spus Șevciuk în cadrul unei ședințe cu șefii administrației orașelor Tiraspol și Dnestrovsk.

Șeful administrației orașului Tiraspol, Andrei Bezbabcenko, a declarat că reparația și decorarea artistică a fațadelor clădirilor din zona centrală a orașului, precum și lărgirea carosabilului pentru relaxarea traficului pe strada centrală a Tiraspolului sunt pe ultima sută de metri.

Fondul umanitar transnistrean condus de Șevciuk a renovat farmacia centrală din Tiraspol, intrarea centrală în parcul Pobeda, a reabilitat estetic podul peste râul Nistru, repară Policlinica nr. 3 din Tiraspol, a instalat iluminare artistică la clădirile care reprezintă patrimoniu istoric și arhitectural, inclusiv la tancul de la Memorialul gloriei militare și la monumentul lui Suvorov.

Pe lângă investițiile în infrastructura orașului, Fondul administrat de Evghenii Șevciuk a mai finanțat procurarea unor echipamente performante scumpe pentru centrele medicale din regiune, printre care și o ambulanță. La cererea locuitorilor Tiraspolului, scrie presa transnistreană, Fondul a vopsit fațadele la unele blocuri și a amenajat cheiul râului Nistru.

Evghenii Șevciuk a mulțumit finanțatorilor care „în momente grele oferă ajutor pentru realizarea proiectelor social-umanitare și culturale” și a dispus ca angajaților Fondului implicați în proiectele de amenajare a orașului să li se ofere premii.

În cadrul pregătirilor pentru marcarea a 25 de ani de separare de Republica Moldova a fost reconstruită și gara feroviară, iar „la cererea cetățenilor” se implementează un proiect de îmbunătățire a iluminatului public în orașele Tiraspol, Bender și Râbnița, care presupune instalarea unor felinare noi și a becurilor ecologice.

Investițiile ar fi fost cu adevărat impresionante și salutabile dacă nu ar fi vorba despre o regiune aflată într-o criză economică profundă, unde marea majoritate a populației se află sub limita sărăciei și unde, din cauza lipsei de bani la buget, locuitorii primesc de mai bine de jumătate de an pensii și salarii reduse cu 30%.

***

Europa Liberă: Ce cred oamenii de rând din Tiraspol și Bender despre această situație? Iată câteva opinii culese la întâmplare de corespondenții noștri:

„Cred că nu este corect – banii din pensii sunt opriți, iar pe de altă parte fac reparații.”

„Eu nu am cum să judec – autoritățile știu mai bine. Dar eu am auzit că toate aceste construcții se fac pe banii Rusiei și nu din banii noștri, pentru că bugetul nu ne permite. Și dacă rușii investesc – e treaba lor. În bugetul nostru nu sunt bani destui – de unde atâția bani ca să vopsească toate clădirile? Dar nu vreau să judec și să mă amestec în toate astea…”

„Prioritățile la noi nu sunt puse corect. Și totul începe de la cei de sus. Corupția a corozat toate elementele sistemului.”

„Părerea care mi s-a creat este că pentru autoritățile noastre probabil este mai importantă amenajarea orașului decât viața oamenilor. Și probabil că fraza din campania electorală „Va fi ordine!” (sloganul lui Evgheni Șevciuk în alegeri – n.red.) însemna că va fi o ordine de administrator, nimic mai mult.”

„Nu știu ce să zic, niciodată nu ne-au făcut reparație. Pe de altă parte, vedeți că se repară partea care iese spre stradă, deci, doar fațada, în curți nu se repară nimic. Ne vin oaspeți de la Moscova și conducerea noastră vrea ca orașul să arate bine.”

„Sigur că reparația e mai importantă. Orașul trebuie să fie frumos și curat, dar nu prin asemenea metode – treptat trebuie făcut, în fiecare vară câte ceva, nu totul într-un singur an. Trebuia de făcut pe etape, nu ca acum, să iei pensiile de la pensionari și să ne lase să sugem degetul. Cam asta e.”

„Am discutat atât de mult subiectul acesta încât deja ne-am și săturat să mai discutăm. Sigur că nu este corect. Curentul electric nu este achitat, în schimb fac iluminarea artistică a clădirilor. Policlinica stă goală, în schimb e iluminată frumos noaptea, podul pe unde nu merge nimeni noaptea e iluminat artistic. Desigur că e frumos, dar este și costisitor. Frumos, desigur, e foarte plăcut. Dar când este o situație atât de dificilă cei de la putere ar putea trăi un pic mai modest.”

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol și Bender.

XS
SM
MD
LG