Tradițional, de la independența Republicii Moldova conturile trezoriale erau ținute de Ministerul de Finanțe la Banca de Economii. Avantaje tehnice, acest lucru nu prezenta, ba din contra Banca de Economii fiind în proprietatea statului (deținerea pachetului majoritar) avea și un stil de deservire caracteristic „socialismului cu față umană” dar totuși modernizat.
Pe de altă parte ținerea conturilor trezoriale la Banca de Economii avea avantaje practice pentru Ministerul Finanțelor, angajații cărora de regulă făceau parte din Consiliul de Administrație al BEM și astfel se creau instrumente de control la limita conflictelor de interese.
De altfel, anume existența reprezentanților statului în Consiliul de Administrație al BEM, care erau exponenți de interese ale clasei de la guvernare și a asigurat „succesul” devalizărilor din criza bancară recentă.
În urma deciziei de lichidare a BEM, a apărut dilema fără precedent pentru istoria Republicii Moldova, de a deschide conturi trezoriale într-o bancă comercială, deoarece bănci „ne-devalizate" în care statul ar avea control majoritar nu au mai rămas.
În așa fel, statul cel mai dorit client bancar, care are un buget anual de stat în 2015 de 27 mlrd. de lei, al Asigurărilor Sociale de peste 10 mlrd. de lei iar cu alte fonduri, programe de stat și conturi ar putea asigura ipotetic un rulaj anual de peste 40 mlrd. de lei. Este un avantaj semnificatif oferit unei bănci comerciale prin asigurarea cu lichidități curente.
În urma concursului organizat, a fost desemnată Moldova-Agroindbank, care de altfel alături de BEM și încă trei bănci constituiau și în continuare constituie pilonii sistemului bancar autohton. Este cunoscut de asemenea, că MAIB a supraviețuit cu succes mai multe atacuri raideri. Cât despre operarea conturilor trezoriale, cel puțin un pas înainte este lipsa reprezentanților statului în Consiliul de Administrație a acesteia.