Guvernul a amânat pentru a doua oară, în 16 septembrie, aprobarea unui pachet de legi anticorupție vizând reforma Comisiei Naționale pentru Integritate (CNI), prin care se urmărește între altele sporirea independenței și extinderea competențelor celor care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor. Premierul Valeriu Streleț a explicat amânarea prin faptul că această reformă trebuie adoptată într-un pachet mult mai amplu de „resetare a sistemului anticorupție” moldovean, care nu a fost încă elaborat până la capăt. Dar premierul Streleț și-a încălcat propria promisiune făcută cu opt zile mai devreme, când a spus că reforma CNI „va fi votată în Guvern pe data de 16 septembrie” și că pentru aceasta „există voință politică”. Testul cu Politigraful arată că primul ministru a învățat din propriile „greșeli”: anunțând amânarea, el a promis că Guvernul o să „revină la acest subiect”, dar … n-a mai spus când anume. Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.
Reforma CNI „va fi votată în guvern, cele trei proiecte, pe data de 16 septembrie și va fi trimisă spre Parlament”, declara Valeriu Streleț la 8 septembrie, într-o emisiune de dezbateri a televiziunii publice (minutul 22’20’’ a înregistrării), răspunzându-i lui Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice.
Primul ministru vorbea la Moldova-1 la numai două zile după ampla demonstrație care a avut loc sub geamurile Guvernului la îndemnul Platformei Civice DA și la care zeci de mii de oameni au protestat față de furturile din bănci și corupție.
”- Este voința politică a Parlamentului?”, era întrebat primul ministru în emisiunea televizată și răspundea:
„-Este voința politică.”, (publicăm fragmente audio din discuție alăturat, în stânga paginii sub ilustrație).
Dar la 16 septembrie, Guvernul a amânat aprobarea pachetului de reformare a CNI și întregului mecanism de depunere și verificare a declarațiilor de avere ale demnitarilor, compus din trei proiecte noi: Legea privind CNI; Legea privind declararea averilor și intereselor personale; un set de amendamente de ajustare a legislației conexe.
Amânarea de la 16 septembrie nu a fost prima (publicăm alăturat, sub ilustrație, un calendar al reformei CNI amânate). Aprobarea pachetului a mai fost amânată de două ori de către fostul Guvern Gaburici, la 16 iunie, în ultima ședință dinaintea demisiei. Amânarea a fost cerută și obținută de vicepremierul pentru integrare, democratul Victor Osipov (găsiți aici mai multe amănunte, iar aici detalii ale reformei și comentarii despre motivele amânării ei).
Ambasadorul european, Pirkka Tapiola, a declarat imediat că este „foarte dezamăgit”, spunând că Uniunea Europeană consideră această reformă „o prioritate fundamentală” de către depinde „asistenţa noastră”. „Regret foarte mult că nu s-a votat. Este important ca această lege să ajungă cât mai curând în Parlament”, declara ambasadorul Tapiola.
În debutul ședinței guvernului din 16 septembrie, premierul actual Valeriu Streleț, a anunțat cea de-a doua amânare, explicând că reforma CNI trebuie să avanseze doar împreună cu reforma Centrului Național Anticorupție (CNA) și a Procuraturii Generale. Ședința de Guvern avea loc pe fundalul unui protest al celor rămași în Piața Marii Adunări Naționale, dar mult mai puțini față de demonstrația din 6 septembrie.
”Am convenit cu conducerea Parlamentului ca să privim ca un proces complex câteva aspecte care vin să reseteze sistemul anticorupție în Republica Moldova”, a spus primul ministru (găsiți declarația declarația aici la minutul 6’28’’și publicată în versiune audio - publicăm fragmente audio din discuție alăturat, în stânga paginii sub ilustrație).
Valeriu Streleț numea printre elementele acestui „sistem complex” reforma CNA și Procuraturii Generale, precum și crearea unor instanțe de judecată specializate în cazuri de corupție așa încât „să obținem un sistem anticorupție resetat care să dea un randament maxim în perioadele viitoare care ne așteaptă”.
Nu este limpede ce l-a făcut pe primul ministru să renunțe la promisiunea aprobării reformei CNI făcută la 8 septembrie sau de ce elementele de „resetare a sistemului anticorupție” nu puteau fi adoptate și avansa separat.
”Asta este situația la moment la acest subiect vom mai reveni”, spunea primul ministru. Numai că, de data aceasta, primul ministru nu a mai spus când anume.
Nu este primul caz când primul ministru face promisiuni cu dată exactă și le încalcă. Politigraful l-a mai depistat o dată recent.
Dar acum testul cu Politigraful arată că Valeriu Streleț învață din greșeli. La amânarea adoptării reformei, Valeriu Streleț a promis că guvernul o să „revină la acest subiect”, dar, de data aceasta, nu a mai spus …când anume.
