Linkuri accesibilitate

Presa din Rusia despre protestele de la Chișinău și demontarea simbolurilor URSS din R.Moldova


Toate publicațiile importante din Federația Rusă dau știrea despre demontarea la Chișinău a tancului T-34.

Presa rusă scrie mai puțin zilele acestea despre protestele de la Chișinău, în schimb pune accent pe faptul că sărbătoarea vinului în acest an riscă să nu se mai țină pentru că Piața Marii Adunări Naționale este ocupată de protestatari.

Publicația Blocnot.ru scrie că pentru prima dată în ultimii 13 ani sărbătoarea nu va mai fi organizată și că decizia a fost adoptată chiar de vinificatori, care au fost de părere că „în condițiile actuale din țară nu-i mai arde nimănui de sărbătoare”. Totuși, anumite evenimente vor avea loc, pe data de 3 și 4 octombrie urmând să fie amenajate standuri și organizate festivități de companiile de vinificație care vor dori să facă asta, la Chișinău sau în alte localități.

Practic toate publicațiile importante din Federația Rusă dau știrea despre demontarea la Chișinău a tancului T-34, notând că la eveniment a fost prezent și ministrul Apărării, Anatol Șalaru, dar și declarația acestuia, potrivit căreia tancul va fi trimis în muzeul ocupației sovietice, care va fi deschis la Chișinău.

„Cei nostalgici după URSS să depună acolo flori și să-și cânte cântecele. La noi deja e alt stat. Trebuie să educam generația tânără în baza altor valori”, îl citează publicațiile ruse pe Anatol Șalaru. Iar agenția Sputnik, structură informațională finanțată de Rusia, notează că distrugerea monumentelor URSS a luat o amploare mare în țara învecinată Moldovei – Ucraina, unde în mai 2015 a intrat în vigoare legea cu privire de „de-comunizare”, care condamnă trecutul sovietic și interzice „propaganda simbolurilor comuniste”.

Acțiuni similare, notează portalul, au loc în țările Baltice. Iar editorialistul de la Sputnik, Valeriu Ostalep, speculează că Șalaru nu se va opri doar la tancul sovietic și se întreabă de ce lichidarea monumentului s-a făcut în regim de urgență. Acesta scrie că „prin decizia sa, Șalaru continuă politica prostească atât a partidului din care face parte, cât și a sa proprie. Nimic productiv nu aduce acest pas. În acest fel, Șalaru scuipă în istoria noastră, realizându-și scopul său principal – de a ne certa şi mai mult cu Rusia”.

Ostalep amintește că în centrul Berlinului există două tancuri-monument și nimeni nu consideră că acestea sunt în detrimentul dezvoltării economice și politice, ba chiar din contra, guvernul Germaniei îngrijește aceste monumente.

Editorialistul este sigur că Anatol Șalaru este perfect conştient de caracterul provocator al acțiunilor sale. „Sunt convins că Șalaru nu se va opri și va continua să aducă prejudicii statalității Republicii Moldova, iar acceptarea tacită din partea societății va fi doar un semnal de încurajare pentru ministrul apărării”, conchide comentariul de pe Sputnik-Moldova, finanțat de Federația Rusă.

Mai multe portaluri publică știrea agenției Ria Novosti, care spune că valul de proteste de la Chișinău scade și care îl citează pe liderul protestatarilor, Vasile Năstase, cu declarația că protestele din Piața Marii Adunări Naționale nu mai adună la fel de multă lume ca la început.

Năstase este citat cu declarația că cele mai ample proteste au avut loc pe 6 și 13 septembrie, iar acum la acțiunea non-stop din Piața Marii Adunări Naționale participă între 50 și 100 de persoane. „Oamenii vin din teritoriu, au cheltuieli mari pe transport. Așa că duminica viitoare din păcate nu vor mai fi la fel de mulți oameni. Dar vom convoca din nou o manifestare de masă când vom decide definitiv să alungăm oligarhii de la putere”, citează RIA Novosti declarația lui Vasile Năstase.

Iar corespondentul agenției ruse TASS la Chișinău, Valeri Demidețkii, ironizează în paginile publicației Komsomolskaia Pravda pe marginea scăderii amplorii protestelor și se întreabă de ce cei care le-au pus la cale și le-au ghidat întocmai ca în manuale despre revoluțiile colorate au uitat să dea și ordinul de a merge până la capăt, adică inclusiv până la atacarea instituțiilor statului.

XS
SM
MD
LG