La prima şedinţă de după vacanţa parlamentară, comisia pentru politică externă a aprobat într-o şedinţă cu uşile închisă o listă de 19 candidaţi la funcţia de ambasadori. Chiar dacă Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ar fi preferat ca numele viitorilor conducători de misiuni diplomatice să nu fi fost cunoscute decât după agrearea lor în ţările de destinaţie, lista noilor numiri a apărut totuşi în presă. Ce se ştie despre candidaţi?
Marea majoritate a candidaţilor sunt diplomaţi de carieră, dar pe listă apar şi oameni din afara sistemului. Este vorba despre deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi, nominalizat pentru Ambasada din SUA, fostul ministru al agriculturii Vasile Bumacov, nominalizat pentru Japonia, fostul prim-ministru din perioada 1999-2001 Dumitru Braghiş, care ar urma să plece la Moscova, şi Oleg Ţulea, delegat să conducă Ambasada din Ungaria.
Dacă în cazul diplomaţilor de carieră s-ar putea cel puţin admite că nominalizările s-au făcut în interiorul Ministerului de externe, cei din afara sistemului sunt cu siguranţă alegeri ale şefilor partidelor coaliţiei de la guvernare, crede analistul politic Anatol Ţăranu, care în trecut a fost pentru o scurtă perioadă ambasador în Federaţia Rusă:
„În 2009, când la conducerea ministerului de exerne a venit Iurie Leancă, el a încercat să introducă o tradiţie nouă, în sensul că şefi ai misiunilor diplomatice au fost selectaţi diplomaţi de carieră. Parţial, i-a reuşit. În acelaşi timp, partidele care au constituit alianţa de guvernare, au intervenit şi peste lista şefilor misiunilor diplomatice şi o serie din ele au fost partajate politic. Astăzi, în mare, acest lucru s-a păstrat. Trei partide au partajat între ele anumite misiuni şi ambasadorii au fost numiţi de şefii de partide, în acelaşi timp o parte considerabilă de ambasadori sunt diplomaţi de carieră, adică cuvântul hotărâtor în nominalizarea lor a aparţinut Nataliei Ghreman”.
Astfel, Valeriu Ghileţchi şi Vasile Bumacov par să fie fost susţinuţi de PLDM. Oleg Ţulea şi Dumitru Braghiş sunt probabil alegeri ale PD. PL-ul pare să fi avut un cuvânt hotărâtor la nominalizarea lui Mihai Gribincea la Ambasada din România, iar la cea din Belgia condusă până acum de acest diplomat - a fostului Ambasador din România, Iurie Reniţă. La fel, nu este exclus ca partidele să fi participat şi la multe alte nominalizări, chiar făcute din rândul diplomaţilor de carieră. Anatol Ţăranu spune că, aşa cum a aflat, unele dintre propunerile şefei diplomaţiei moldoveneşti ar fi fost excluse, urmare a negocierilor politice:
„Cu certitudine cunosc că iniţial s-a făcut o încercare ca numirea şefilor de misiuni să rămână la latitudinea Ministerului de Externe, dar în faza finală au intervenit şefii partidelor de guvernământ şi şi-au arogat o bună parte din aceste prerogative sie. Şi asta a dus la influenţa profundă a partidelor asupra nominanţilor.”
În Republica Moldova, unde posturile de ambasadori se distribuie, în mare, între partidele guvernării, numirile sunt în general dificile. Iată şi acum a durat aproape patru luni până când lista a ajuns în parlament. Pe ea apar şi anonimi, ca Valeriu Frija de exemplu, numit la Ambasada din Lituania, dar cele mai multe sunt totuşi nume cunoscute publicului, iar unele - chiar de ambasadori cu notorietate.
