Linkuri accesibilitate

Cornelia Cozonac: „Un sistem vicios, prin care judecătorii compromişi, cu reputaţia pătată, ajung din nou în sistem”


Interviul dimineții cu preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

O anchetă realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice arată că în ultimii zece ani preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a aproape 80 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare sau numire în funcție. În pofida refuzurilor, mai mult de jumătate dintre aceştia fac parte din sistem. Cum se explică această situaţie? Răspuns la această întrebare vom căuta alături de preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac.

Cornelia Cozonac: „Investigaţia noastră scoate în vileag un sistem vicios, prin care judecătorii compromişi, cu reputaţia pătată, ajung din nou în sistem, chiar dacă o verigă din sistemul de selectare a lor încearcă să-i scoată în afara sistemului.

Serviciul de Informaţii şi Securitate prezintă informaţii preşedintelui ţării, preşedintele ţări, în baza acestor informaţii, respinge sau promovează candidaturile propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, iar mai departe Consiliul Superior al Magistraturii, am văzut, în foarte multe cazuri, nu ţine cont de argumentările preşedintelui şi promovează din nou aceste candidaturi sau anumite candidaturi.

Noi am documentat deja fiecare judecător în parte şi am văzut că sunt judecători care au judecat cu abateri grave de la lege, nerespectând termenele stabilite de legislaţie, în foarte multe cazuri sunt menţionate legături cu lumea interlopă, cu protejarea unor afaceri, cu dirijarea afacerilor personale sau ale rudelor.

Am văzut printre documentele pe care le-au adunat colegii mei situaţii în care judecătorii din anumite raioane au avut comportament nedrept, au fost în stare de ebrietate în anumite localuri publice, au făcut scandaluri. Aceste situaţii cred că nu fac faţă în general imaginii justiţiei. Şi dacă Consiliul Superior al Magistraturii promovează aceşti judecători, mi se pare o situaţie gravă.”

Europa Liberă: Dar avizele preşedintelui republicii se bazează pe informaţia oferită de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Mă întreb: oferă SIS prea puţine şi slabe informaţii sau Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie prea închisă şi nu ţine cont de acestea? Unde este problema? Pentru că toată această situaţie cumva îmi aduce aminte de cazurile când procurorii vin cu dosare în judecată şi acestea sunt pierdute. Şi atunci te întrebi: sau dosarul a fost prost investigat, sau judecătorul care a luat o decizie a avut un interes?

Cornelia Cozonac: „Eu văd aşa situaţia: dacă pe mâinile unei instituţii de stat ajung probe grele, incontestabile privind comportamentul, activitatea unui judecător, această instituţie este obligată, în primul rând, să ofere această informație organelor de drept, ca ele să cerceteze mai departe aceste cazuri. După cum vedem, în acest sistem Serviciul de Informaţii şi Securitate oferă informaţia preşedintelui, preşedintele analizează această informaţie şi îşi face argumentarea lui, atunci când promovează sau respinge o candidatură.”

Europa Liberă: Informaţie care nu ajunge la Consiliul Superior al Magistraturii, aşa să înţeleg?

Cornelia Cozonac: „Sigur. Informaţie care nu ajunge la Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii, având cel puţin o parte din aceasta informaţie, ar trebui şi el să demareze nişte anchete. Şi am văzut că s-au demarat nişte anchete, există nişte argumentări din partea Consiliului Superior al Magistraturii, dar până la urmă toate aceste anchete nu ajung şi la organele de drept sau toate aceste documente nu ajung şi la organele de drept.

Informaţia nu este publică nici dintr-o parte, nici din alta şi, respectiv, aici pot fi făcute manipulări, unele încălcări ale unor judecători pot fi trecute cu vederea, dacă se doreşte ca acest judecător să fie promovat. Şi invers, poate, în cazul altora aceste dovezi să nu fie suficient de bine argumentate. Deşi eu cred că un judecător, care are o reputaţie nepătată, care nu are probleme de comportament, care judecă corect nu ar avea ce să-i găsească.

Observ, de fapt, breasla judecătorilor s-a format ca o castă care se protejează şi nu încearcă să se cureţe de elementele corupte. Am văzut chiar la preşedintele Voronin, prin 2006-2007, documentări că anumiţi judecători au averi impunătoare, care nu sunt adunate din salariile lor de judecători, dar nu am văzut şi anchete în organele de drept. A existat această informaţie pe masa unei instituţii importante în stat, cum este Preşedinţia şi aceasta nu a trimis dosarele mai departe la organele de drept care să verifice şi să constate încălcările admise de judecători.”

Europa Liberă: Credeţi că un grad mai mare de transparenţă în domeniu ar fi schimbat datele problemei?

Cornelia Cozonac: „Cu siguranţă da. Când am început această investigaţie, am solicitat informaţia despre judecătorii care au fost promovaţi în sistem şi pe care i-a respins Preşedinţia. Am solicitat această informaţie de la Preşedinţie şi de la Consiliul Superior al Magistraturii. În ambele cazuri ni s-a refuzat şi ni s-a spus că sunt informaţii cu caracter personal care afectează reputaţia judecătorilor.

Noi am acţionat Preşedinţia în judecată pentru că ne-a refuzat accesul la aceste informaţii, pentru că le considerăm, şi ele sunt de interes public, întrucât ţin de integritatea judecătorilor, iar judecătorii sunt cei care fac justiţie în ţară şi trebuie să cunoaştem toate detaliile despre ei, astfel încât în sistem să nu ajungă judecătorii compromişi, cu reputaţia pătată.

Acum este pe rol acest proces de judecată şi vom insista până la capăt ca aceste informaţii să fie făcute publice şi să nu fie considerate informaţii cu caracter personal despre care nu ar trebui să cunoască publicul larg.”

Europa Liberă: Consiliul Superior al Magistraturii poate invoca separarea puterilor în stat. Pe de altă parte, de ce atunci sistemul nu poate să scape singur de aceşti judecători cu o reputaţie pătată, astfel încât să nu compromită întreaga breaslă?

Cornelia Cozonac: „Şi aici este o verigă slabă. Noi am observat, şi avem suficiente investigaţii şi la acest capitol, că însăşi sistemul judecătoresc nu încearcă să-şi cureţe rândurile de elementele care îi afectează imaginea, care compromit în general sistemul de justiţie. Eu aş zice că în tot acest sistem de promovare a judecătorilor există influenţa politicului. Și vedem, s-au făcut şi investigaţii, există dovezi că anumiţi judecători apropiaţi unor politicieni, unor partide sunt promovaţi.

Pe de o parte, politicului îi convine ca judecătorii compromişi să fie promovaţi, pentru că astfel mai uşor se manipulează cu ei. Deci, ei sunt un instrument în mâinile politicului ca să facă dosare la comandă, să judece aşa cum li se cere de la un partid sau altul. La fel, Preşedinţia în anii anteriori, când era preşedinte Vladimir Voronin, judecătorii povesteau că trebuia să dai o anumită taxă unui

Există o influenţă a politicului, acest sistem de numire a judecătorilor este afectat de politic...

consilier al preşedintelui care era responsabil de justiţie, căruia trebuia să-i dai o taxă anumită de cinci mii de euro, aşa se vehicula și suma respectivă, pentru ca să fii promovat în sistem.

Deci, există o influenţă a politicului, acest sistem de numire a judecătorilor este afectat de politic. Din ce cunosc eu, s-au făcut prea puţine iniţiative legislative ca să se obţină această independenţă a justiţiei. Și sistemului, şi organelor de conducere din justiţie le este convenabil acest sistem vicios.

Ştiu doar că Preşedinţia a făcut o iniţiativă prin care se propunea ca, atunci când se votează la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii o candidatură respinsă de Preşedinţie, să existe votul a 12 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, toţi să voteze unanim şi nu două treimi cum este acum în actualul sistem. Vedem că şi acest proiect de lege nu a ajuns să fie discutat de deputaţi. Nu există o voinţă foarte clară din partea tuturor structurilor abilitate.”

Europa Liberă: Sunteţi printre fondatorii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, se ajunge deja în a treia săptămână de proteste în centrul capitalei. În ce măsură presiunea societăţii civile credeţi că ar putea motiva o schimbare în sistem? E suficientă această presiune a oamenilor?

Cornelia Cozonac: „Eu cred şi sunt sigură că chiar o presiune puternică din partea societăţii civile şi a cetăţenilor ar putea schimba situaţia din sistem. Cred că este singura deocamdată şansă sau modalitate ca să schimbe lucrurile, pentru că am văzut că de la nivelul instituţiilor publice acest

DA este, deocamdată, singura şansă sau modalitate ca să schimbe lucrurile...

lucru nu s-a făcut şi reforma nu a demarat aşa cum trebuie să fie, cu schimbări reale, cu schimbări radicale. Platforma DA şi celelalte organizaţii neguvernamentale au capacitatea, şi eu cred că dacă îşi vor uni forţele, şi dacă vor fi susţinute în continuare de cetăţeni, ar putea să pună presiune pe autorităţi să schimbe lucrurile, cel puţin, să cureţe la nivel de conducere rândurile judecătorilor compromişi, astfel încât să poată să fie făcută reforma, pentru că atâta timp cât la nivelul de conducere a organelor din sistemul de justiţie şi în alte structuri de stat, şi la Procuratură, pentru că eu bănuiesc că au fost şi sesizări la Procuratură, în cazul multor judecători sau au fost dosare penale şi cercetări în care au nimerit şi numele judecătorilor. Şi era de datoria organelor de drept mai departe să ducă aceste dosare şi să vină în justiţie cu dovezi foarte grele, care să nu poată fi contestate.

Deci, la anumite etape nici Procuratura nu şi-a făcut treaba, nici Centrul Naţional Anticorupţie, nici Serviciul de Informaţii şi Securitate, care nu se ştie cum adună probele împotriva judecătorilor, de vreme ce nu le face publice, şi nici Preşedinţia, care la fel nu sesizează organele de drept. E un cerc vicios, am zis-o de mai multe ori, din care nicio piuliţă nu cade, toate funcţionează foarte bine, dar funcţionează în sensul rău al cuvântului, împotriva unei justiţii corecte, împotriva unui stat de drept.

Şi societatea civilă, şi Platforma DA, care şi-a pus scopul ca să depolitizeze instituţiile de drept, instituţiile statului, dacă va merge mai departe să facă presiune asupra guvernanţilor şi dacă va fi susţinută masiv de populaţie, eu cred că putem schimba anumite lucruri.”

XS
SM
MD
LG