„Următoarele două săptămâni sunt cruciale pentru viitorul politico-economic al Republicii Moldova întrucât misiunea Fondului se afla la Chişinău, pentru a negocia un viitor acord de împrumut cu Executivul condus de Valeriu Streleţ”. O va face „sub presiunea străzii şi a falimentului economic”, scrie Sebastian Rusu în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul. Jurnalistul citează, via unimediainfo.md, un expert de la Chișinău. Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, crede că demisia guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, este „ciudată şi ar putea să nu fie acceptată de plenul de la Chişinău”. În mod normal, la Banca Națională a fost destul timp și pentru alte eventualii demisii, care au fost cerute în timpul mintingurilor de protest. Demisia trebuie însă corelată cu procedurile de numire a unor înlocuitori. În acest moment, scrie Sebastian Rusu, gestul fostului guvernător înseamnă un singur lucru: lipsă de profesionalism”. Reacționează însă societatea civilă, care - se arată în articolul din Adevărul, s-a constituit într-un „Grup Civic preocupat de relaţia Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional, în special de procesul de negociere, semnare şi implementare a unui nou acord dintre Republica Moldova şi FMI”.
E de adăugat și reacția Uniunii Europene, care, prin intermediul Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova, a adoptat acum două zile o serie de recomandări adresate autorităţilor Republicii Moldova.Sebastian Rusu încheie reamintind că acordul cu FMI şi cerinţele impuse de Comitetul Parlamentar de Asociere „reprezintă ultimul tren spre un viitor european al Chişinăului”. Partidele pro-europene de la Chişinău ar trebui să nu-l rateze, „dacă nu se doreşte anarhie, alegeri anticipate, şi întoarcerea cu faţa către regimul putinist”.
Mircea Vasilescu discută în Adevărul curentul de opinie anti-imigrație care se reflectă dintr-un recent sondaj realizat de INSCOP. peste 50% dintre români nu doresc imigranți în țară și peste 80% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să aibă un cuvânt de spus în fața Bruxelles-ului, pe această temă. Comentatorul, observă că nu doar românii reațcionează așa, ci mai multe popare din Estul european, ceea ce ar arăta „un deficit de educaţie europeană” și „o lipsă de asumare a valorilor europene”.
Ce îi plasează însă pe români chiar mai prost decât pe alți est-europeni este că ei au cerut „solidaritate şi compasiune din partea vesticilor: mai întâi în vremea comunismului, apoi în lunga tranziţie spre democraţie”. Le-au primit, atunci când au fost acceptați membri ai Uniunii. „Acum, când alţii, mai necăjiţi ca noi, au nevoie de compasiune şi solidaritate, scrie Mircea Vasilescu, dovedim că [...] Am uitat [...] cum e să fii sărac şi oropsit şi să fii ţinut dincolo de gard”.
