Invitarea lui Viktor Orbán la conferinţa Uniunii Creştin-Sociale (bavareze - CSU) a fost întîmpinată miercuri de proteste. Premierul Ungariei, invitat de către omologul său bavarez, Horst Seehofer, a rostit la mănăstirea Banz (unde s-a desfăşurat conferinţa) o cuvîntare, în care s-au oglindit şi criticile CSU la adresa politicii guvernului federal privind gestionarea problemei refugiaţilor.
Seehofer care în ultimele săptămîni a criticat linia politică a cancelarei Merkel, l-a invitat în mod ostentativ pe Orbán. În faţa presei, Seehofer a arborat o cordialitate desosebită faţă de populistul naţional-conservator de la Budapesta, afirmînd că invitaţia are loc într-o „epocă istorică” specială.
Cei doi politicieni şi-au reiterat poziţia dură faţă de refugiaţi. În cursul unei conferinţe de presă comună, liderul de la Budapesta a atacat politica Angelei Merkel, calificînd-o drept „imperialism moral”. Orbán a prezentat în faţa presei planul său în șase puncte privind rezolvarea problemei refugiaţilor, pledînd pentru o apropiere mai mare de Rusia şi Turcia. Planul său prevede şi o înregistrare diferenţiată a celor sosiţi în spaţiul Schengen şi stabilirea categoriei de „refugiat” şi „migrant”. În acest context, el a cerut şi elaborarea unei liste a „ţărilor sigure”, valabilă în toate ţările UE.
Mass-media şi numeroşi politicieni germani – inclusiv din marea coaliţie creştin-democrat/social-democrată de la Berlin – au criticat prezenţa lui Orbán în Bavaria. Ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, de pildă, care-l ironizează drept un „cavaler al Apusului” autoproclamat, îi recomandă premierului să se intereseze de cauzele plecării masive a maghiarilor din Ungaria. Metoda sa de preîntîmpinare a fluxului de refugiaţi, scrie acelaşi ziar, constă în închiderea riguroasă a frontierelor pe care o recomandă şi Uniunii Europene. Această metodă, însă, nu va funcţiona. Orbán susţine că vrea să rezolve problema împreună cu partenerii europeni, numai că pînă acum politica sa dovedea exact contrariul. „Precum se ştie, premierul nu agrează democraţia liberală, inima sa bate pentru soluţii forte. Reproşul că guvernul federal practică un imperialism moral este tare de tot. El demonstrează”, conchide „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, „că în Uniunea Europeană contradicţiile sunt în creştere”.
Nici ziarul „Frankfurter Rundschau” nu-şi ascunde consternarea, amintind că în Ungaria multe din principiile şi valorile europene au fost „eliminate”. Libertatea presei a fost îngrădită, clientelismul e în creştere, tot aşa şi naţionalismul. „Faptul că CSU-ul îl aplaudă pe acest spirit al răului (Ungeist)”, concluzionează „Frankfurter Rundschau”, „este o ruşine”.
Şi Comitetul internaţional Auschwitz a criticat prezenţa lui Orbán în Bavaria. Invitarea lui Orbán la conferinţa creştin-socialilor bavarezi este o dovadă „a lipsei de instinct politic”, a declarat vicepreşedintele executiv al organizaţiei care reprezintă supravieţuitorii lagărului de exterminare de la Auschwitz, Christoph Heubner la Oświęcim, citat de cotidianul berlinez „Die Tageszeitung” (taz). „Viktor Orbán a direcţionat societatea ungară mult spre dreapta. În jurul său mărşuluiesc grupuri antisemite declarate”, a mai spus Christoph Heubner. Orbán este responsabil pentru revizuirea istoriei şi pentru reabilitarea unor politicieni antisemiţi care au susţinut deportarea evreilor din Ungaria. „Faptul că în Bavaria este primit pe covorul roşu este un semnal absurd şi scandalos”, a adăugat acelaşi Heubner. Dintre cei peste un milion de deţinuţi asasinaţi de către nazişti la Auschwitz-Birkenau, evreii maghiari au reprezentat grupul cel mai numeros.
Fără a polemiza contra lui Orbán şi conservatorilor bavarezi care l-au invitat, preşedinte comunităţii israelite din München, Charlotte Knobloch, a salutat felul cum a reacţionat guvernul federal faţă de problema refugiaţilor. Într-un editorial publicat în ziarul „Süddeutsche Zeitung”, care apare în capitala Bavariei, la München, Knobloch scrie că Germania de astăzi îi linişteşte mai ales pe evreii în memoria cărora prigoana din trecut a rămas prezentă.
„Ţara care în secolul 20 a fost responsabilă pentru cel mai întunecat capitol din istoria umanităţii”, afirmă Knobloch, „a devenit astăzi, pe bună dreptate, un sinonim pentru speranţe şi siguranţă.”
