Linkuri accesibilitate

Criza europeană a migranților și războiul din Siria - cap de afiș la ONU


Un migrat urcând în tren, după ce a trecut controlul la granița dintre Grecia și Macedonia, 29 septembrie 2015
Un migrat urcând în tren, după ce a trecut controlul la granița dintre Grecia și Macedonia, 29 septembrie 2015

AFP: diferențele de opinie majore dintre țările europene pe tema migranților fac improbabilă ajungerea la vreun consens semnificativ în forul mondial.

Criza europeană a migranților și războiul din Siria țin capul de afiș al Adunării Generale ONU de la New York și miercuri, când sunt programate mai multe întruniri pe aceste teme.

Potrivit AFP, Rusia prezidează astăzi o ședință specială a Consiliului de Securitate ONU pe tema amenințărilor de securitate și combaterii terorismului – eveniment cu mari șanse să reaprindă disputa Moscovei cu occidentul pe tema crizei siriene.

Separat, secretarul general ONU Ban Ki-moon găzduiește o întâlnire menită să găsească un răspuns la exodul sutelor de mii de migranți aflați în Europa, dintre care mulți au fugit de războiul din Siria.

Șeful ONU a inaugurat săptămâna aceasta Adunarea Generală chemând europenii să „facă mai mult”, într-o vreme când mai multe țări europene își închid frontierele, iar polițiile lor folosesc tunuri de apă ca să respingă valul de refugiați.

„Toate țările trebuie să facă mai mult ca să-și îndeplinească răspunderile. Îi laud pe europenii care apără valorile UE și oferă azil. În același timp, Europa trebuie să facă mai mult. După al doilea război mondial, europenii au fost cei care au avut nevoie de ajutor” – a spus Ban Ki-moon.

Într-o aluzie transparentă la politicile Ungariei, secretarul general ONU a mai spus că „n-ar trebui să ridicăm garduri și ziduri” în calea refugiaților, ci să încercăm să rezolvăm conflictele de care fug.

În ajunul întrunirii de astăzi de la sediul ONU din New York, Ungaria a cerut forului mondial să stabilească „cote globale” de acceptare a refugiaților, spunând că este nedrept ca țările europene să primească o povară așa de mare. „Sugerăm ca toți marii actori să împărtășească povara. Ar trebui să introducem cote globale”, a spus ministrul de externe ungur Peter Szijjarto. El a adăugat, potrivit AFP, că Europa nu este capabilă să primească sute de mii sau chiar milioane de migranți, și a insistat că mulți dintre aceștia ar fi mânați de rațiuni economice, nu de război sau persecuție.

În ajunul reuniunii câteva state arabe bogate în petrol din zona Golfului Persic și țările din grupul celor mai avansate economii din lume, G7, au promis la inițiativa Germaniei să ofere agențiilor ONU care se ocupă de refugiați 1,8 miliarde de dolari. Țări arabe ca Arabia Saudită, Kuwait sau Qatar au fost criticate în ultimele luni pentru că nu primesc refugiați sirieni sau din alte zone de conflict din Orientul Mijlociu.

Separat, premierul conservator al Japoniei, Shinzo Abe a spus la ONU că țara sa va contribui cu fonduri suplimentare de 1,5 miliarde de dolari la ajutorarea refugiaților, dar nu este pregătită să primească străini, pentru că – a spus Abe – Japonia, una din cele mai „bătrâne” societăți avansate, trebuie să-și rezolve mai întâi propriile probleme demografice.

La reuniunea de miercuri, la care sunt reprezentate 70 de țări, urma să ia cuvântul și ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu, a cărui țară a primit cam 2 milioane de refugiați sirieni.

AFP notează că diferențele de opinie majore dintre țările europene pe tema migranților fac improbabilă ajungerea la vreun consens semnificativ în forul mondial.

William Swing, șeful Organizației Mondiale a Migrației, a spus în ajunul întrunirii că este nevoie de elaborarea unei politici pe termen lung în privința migranților, în locul reacțiilor adesea haotice la provocări imediate, pe care le vedem în prezent. Swing a spus că statele lumii trebuie să perceapă migrația ca pe „mega-tendința acestui secol” și să o „depolitizeze”, trecând la o rezolvare „mai bine organizată”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG