Reprezentare modestă în politică, piedici la angajare, salarii mai mici şi legislaţie care le protejează doar „pe hârtie” – sunt câteva dintre provocările pe care le întâmpină femeile din Republica Moldova. Concluzia se regăseşte în raportul realizat cu sprijinul Misiunii OSCE şi care evaluează felul în care autorităţile moldovene au îndeplinit angajamentele asumate în cadrul Programului Naţional de asigurare a Egalităţii de gen pentru anii 2010-2015 menit să reducă discriminarea faţă de femei.
Intrat în vigoare la începutului anului 2010, programul și-a propus să promoveze egalitatea de gen în nouă domenii. Ocuparea forței de muncă, ocrotirea sănătății, participarea la procesul decizional sunt doar câteva. De-a lungul anilor cât a fost realizat programul s-au înregistrat progrese, însă pe alocuri modeste, constată experta Valentina Bodrug Lungu, care a analizat rezultatele Programului Național de asigurare a Egalității de gen. Autoritățile moldovene au reușit să adopte o legislație bună în domeniu, însă au restanțe în ceea ce privește aplicarea acesteia, continuă raportoarea. Iată doar un exemplu: executarea ordonanței de protecție – document care asigură separarea victimei de agresor în cazurile de violență în familie, explică Valentina Bodrug-Lungu:
„Totuşi, trebuie să lucrăm în continuare foarte mult cu poliţia, cu medicina, cu asistenţa socială, să nu rămână pe hârtie măsurile de asistenţă şi protecţie a victimelor. Plus, informarea populaţiei. Din 2008 legea a intrat în vigoare şi noi avem foarte multe categorii ale populaţiei care habar nu au de existenţa acestei legi. Oamenii nu ştiu unde se pot adresa. Cea mai tristă situaţie este că nu au încredere în unii reprezentanţi ai organelor de poliţie, de asistenţă socială, de medicină etc. Dincolo de faptul că avem şi modele foarte bune, pozitive. Şi atunci, ce facem noi? Trebuie aceste modele pozitive să le extindem, iar dincolo să găsim nişte instrumente cu care să îmbunătăţim situaţia.”
Un alt domeniu analizat de Valentina Bodrug Lungu este cel al ocupării forţei de muncă. Experta a constatat că în ultimii ani s-a redus diferenţa între salariile femeilor şi bărbaţilor de la 28 la sută în 2008 la 12 la sută în 2014. Cu toate acestea, în continuare sunt înregistrate cazuri de discriminare a femeilor însărcinate, a mamelor cu mulţi copii sau celor ajunse la vârsta pensionării.
În ce priveşte egalitatea de gen în politică, experta vorbeşte despre o rezistenţă a politicienilor de a promova femei în eşalonul superior. În Parlament, rata mandatelor deţinute de femei este în jur de 20 la sută neschimbat din 2010, iar în urma localelor din iunie 2015 numărul femeilor alese în funcţiile de consilieri locali este în creștere lentă. Mâine, în cadrul comisiei juridice din Parlament încep dezbaterile asupra proiectului de lege ce prevede o cotă minimă de reprezentare a femeilor în politică, proiect care a trecut deja prima lectură. Ce şanse sunt ca legea să fie adoptată în lectură finală, am întrebat-o pe Valentina Bodrug Lungu:
„Cu regret, în deciziile politice nu există transparenţă şi deseori totul se rezumă doar la poziţia liderului de partid, ceea ce după mine nu este corect. Dar, nu ne oprim aici, fiindcă considerăm că, pentru moment, pentru Republica Moldova este importantă cota, care este un instrument de promovare a unei echităţi sociale. El este temporar. Prin el au trecut toate ţările scandinave, prin el eu trecut majoritatea ţărilor europene, pentru ca să sensibilizeze politicul despre necesitatea asigurării unui echilibru de gen.”
Pentru guvernul de la Chişinău Programului Naţional de asigurare a Egalităţii de gen pentru anii 2010-2015 este un prim exerciţiu de reducere, la nivel de ţară, a discriminării faţă de femei, iată de ce, spune Lilia Pascal şefă de Direcţie în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, progresele înregistrate pot fi considerate modeste. Deseori, observă ea, deciziile adoptate la nivel central cu greu sunt acceptate la nivel local din cauza stereotipurilor şi prejudecăților de gen. Combaterea acestora, spune funcţionara, rămâne marea provocare pentru autorităţile moldovene.
