Linkuri accesibilitate

Jiři Našinec: Literatura română cucerește lumea, urmând drumul cinematografiei


Jiři Našinec
Jiři Našinec

Traducătorul ceh, premiat de breaslă pentru cea mai bună traducere a anului, în dialog cu Mircea Țicudean.

Uniunea Traducătorilor din Cehia i-a decernat distincția anuală pentru cea mai bună traducere, Premiul Josef Jungmann, traducătorului din limbile română și franceză Jiři Našinec, pentru versiunea cehească a cărții scriitorului român Bogdan Suceavă „S bubnem na zajíce chodil” (în original: „Venea din timpul diez”). Romanistul Našinec (65 de ani), profesor la Universitatea Carolină din Praga, prezent frecvent în emisiunile culturale ale Europei Libere din ultimii 20 de ani, ne-a acordat un interviu la scurt timp după aflarea veștii bune.

Europa Liberă: Se traduce mult sau puțin în Cehia zilelor noastre din literatura Estului european?

Jiři Našinec: Din păcate cam puțin. Predomină traducerile din limba engleză, ca peste tot în spațiul nostru post-totalitar.

Europa Liberă: Care ar fi explicația? Fascinația continuă a culturilor occidentale, pierderea legăturilor cu estul?

Jiři Našinec: Se pare că da. La mijloc este și un fel de neîncredere a editurilor în ceea ce vine dinspre răsărit. Cu toate că asta mi se pare foarte absurd: având un trecut asemănător, aceste cărți ar trebui să ne fie mult mai apropiate decât, să zicem, unele construcții din literatura de peste ocean.

Europa Liberă: Cum reușește totuși un traducător și un iubitor al literaturii de limbă română să convingă un editor ceh să publice o carte sau alta?

Jiři Našinec: Ne ajută foarte mult Institutul Cultural Român în ceea ce privește finanțarea bugetului și din fericire mai există unii editori sufletiști, cum este de exemplu doamna Magdalena Wagnerová de la editura Havran, care cam o dată la doi ani reușește să publice o carte tradusă din limba română.

Europa Liberă: Premiul Jungmann l-ați primit pentru traducerea cărții scriitorului român Bodgan Suceava, Venea din timpul diez. Ce ne puteți spune despre această carte și despre traducerea ei?

Jiři Našinec: Este o carte care îmi „convine” foarte mult... Acum vreo șapte, opt ani am primit Premiul (literar cehesc) Magnesia Litera pentru Simion liftnicul. Romani cu îngeri și moldoveni, de Petru Cimpoieșu și acest umor mi se pare că se reflectă și în cartea lui Bogdan Suceava, cu toate că e mult mai sarcastic față de umorul lui Petru Cimpoieșu. Această atitudine, ironică în literatură îmi convine foarte mult.

Europa Liberă: Seamănă cumva cu umorul din literatura cehă?

Jiři Našinec: Da, da! Cum spunea cândva scriitorul ceh Milan Kundera, este umorul unor națiuni care în loc să facă istoria erau supuse istoriei. Sau ceea ce Mircea Eliade numește „teroarea istoriei”. Facem haz de necaz, cum s-ar spune.

Europa Liberă: Vedeți în acest sarcasm o trăsătură constantă a literaturii române?

Jiři Našinec: Mi se pare că este o trăsătură foarte accentuată, începând de la Caragiale și până în zilele noastre.

Europa Liberă: Care este starea literaturii române de astăzi? Și-a revenit după declinul post-comunist?

Jiři Našinec: Cred că acea fază a fost depășită. Literatura română cucerește lumea, urmând drumul cinematografiei.

Europa Liberă: Cum evoluează literatura moldoveană – din care ați tradus, de altfel? Există și acolo un reviriment, o schimbare în bine?

Jiři Našinec: Bineînțeles. Înaintea anului 1989 literatura basarabeană era cam „liricizată”, paseistă… în timp ce astăzi mi se pare că se produce continuu sincronizarea nu numai cu literatura din România, deci cu literatura metropolei, ci și cu literatura mondială. Mai ales autorii tineri care au avut ocazia să studieze în România sau în occident s-au sincronizat perfect, atât pe plan ideatic, cât și tehnic.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

Previous Next

XS
SM
MD
LG