Ministrul moldovean de externe Natalia Gherman și ministrul român de finanțe publice Eugen Orlando Teodorovici au semnat, astăzi, la Chișinău, acordul privind împrumutul de 150 de milioane de euro oferit Republicii Moldova de guvernul României. Banii ar urma să fie rambursați în termen de cinci ani, iar dobânda este în jur de 1,5%. O relatare despre cum vor fi cheltuiţi banii din împrumutul românesc.
Împrumutul român ar urma să acopere o parte din deficitul bugetar şi din datoria publică. Cel puţin aşa se arată în hotărârea executivului de la Chişinău care a aprobat astăzi acest credit. În aceeaşi hotărâre se arată că împrumutul va fi acordat în trei tranşe, prima, de 60 de milioane de euro, în acest an şi câte 50, respectiv 40 de milioane, în următorii doi ani. În document se indică că e vorba de un suport bugetar însă nu se face referinţă la destinaţia exactă a banilor.
Premierul Valeriu Streleţ dă asigurări că banii vor fi cheltuiţi exclusiv pentru proiecte investiţionale, de infrastructură şi că nu vor fi destinați pentru achitarea salariilor, pensiilor şi altor plăţi sociale:
„Această tranşă vine pentru a fi o sursă de acoperire a deficitului bugetar la rectificare. Graţie acestei tranşe de împrumut vom reuşi să avem o rectificare a bugetului mai blândă. Vom tăia un pic mai puţin. Determinarea exactă a unor proiecte unde vor fi cheltuiţi aceşti bani se va vedea la momentul când o parte din proiectele investiţionale care urmau a fi stopate vor fi menţinute parţial.”
Textul Acordului interguvernamental deocamdată nu a fost publicat. E greu de presupus în ce condiţii a fost acordat împrumutul spune analistul economic de la Centrul Expert Grup, Dumitru Budeanschi:
„Acolo se vor stipula condiţiile. Dacă va fi un credit direcţionat, atunci va fi nevoie să fie utilizat conform stipulărilor din acordul respectiv. Dacă va fi o anumită sumă la dispoziţia guvernului ca să o folosească unde crede că e cea mai mare necesitate, atunci ei vor putea folosi aceşti bani şi în alte scopuri, de exemplu, de a plăti cheltuieli curente.”
Premierul Valeriu Streleţ a evitat să zică care anume din investiţiile stopate ar urma să fie relansate datorită creditului român. Guvernul nu a făcut public până acum nici ce investiţii capitale au fost sau urmează a fi stopate. Prin urmare, spun experţii, e greu de estimat dacă prima tranşă de 60 de milioane de euro e un colac de salvare în acest an. Din nou expertul Dumitru Budeanschi:
„Suma este una importantă, dar nu pot să folosesc termenul că va fi salvatoare pentru că nu ştim exact care este gravitatea problemelor. Însă e indiscutabil că ea (suma, tranşa) va rezolva cel puţin problemele legate de plata contractelor deja executate şi poate anumite cheltuieli investiţionale se vor reuşi să fie implementate până la sfârşitul anului. Efectele vor fi benefice şi pentru buget şi pentru economie, şi pentru sectorul public.”
Întrucât s-a speculat mult că acest împrumut ar fi la limita bunelor practici şi că ar avea nevoie de aprobarea FMI, ministrul român de finanţe publice Eugen Orlando Teodorovici a subliniat astăzi la Chişinău că procedura este una legală:
„O astfel de măsură este legală, nu cred că este scris undeva la FMI ca un astfel de împrumut să se acorde unui stat. Este o relaţie între două guverne, între două ţări prietene. Este un împrumut care se face în condiţii legale.”
Împrumutul de 150 de milioane de euro urmează să fie aprobat şi de Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti. Este al doilea ajutor substanțial al României pentru Moldova, după grantul nerambursabil de 100 de milioane de euro promis în 2010 de preşedintele român de atunci Trăian Băsescu. Din cele 100 de milioane au fost alocate până acum mai puţin de jumătate, mai exact 40 de milioane, dintre care 20 de milioane - pentru construcţia şi reabilitarea grădinițelor din Moldova, iar 7 milioane pentru reconstrucţia caselor din Cotul Morii, distruse în urma inundaţiilor din vara acelui an.
