Directorul executiv al asociației ADEPT, răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru.
Europa Liberă: Domnule Boţan, Parlamentul intenţiona să modifice modalitatea de alegere a preşedintelui, făcând apel la alegători. Dar vedem că preşedintele Curţii Constituţionale a spus că „trenul” a plecat. Cum rămâne cu riscul unui impas prin care a mai trecut Legislativul?
Igor Boţan: „Există câţiva factori pe care trebuie să-i luăm în consideraţie, atunci când vorbim despre o eventuală modificare a Constituţiei prin referendum. În primul rând, Partidul Liberal a acceptat să facă parte din Alianţa pentru Integrare Europeană, ediţia a treia, doar în eventualitatea organizării unui referendum popular, care ar micşora numărul necesar de voturi în Parlament pentru alegerea şefului statului, de la 3/5 la 1/2 plus un vot. Al doilea lucru este că într-adevăr această iniţiativă a fost transmisă Curţii Constituţionale în luna iulie şi este necesar o jumătate de an până la punerea în aplicare, plus încă două luni de zile pentru desfăşurarea referendumului. Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr are loc o intercalare a intenţiei de organizare a referendumului, cu procedura care trebuie să înceapă, de organizare la începutul lunii februarie a referendumului.”
Europa Liberă: De ce Parlamentul nu modifică cu de la sine putere Constituţia? De ce mai are nevoie de aprobarea populaţiei?
Igor Boţan: „Pentru că în Parlament există diferenţă de viziuni asupra modului de alegere a şefului statului. Partidele de dreapta, cele din Alianţa pentru Integrare Europeană, care anterior pledau pentru alegerea directă a şefului statului, ştim acest lucru din proiectul de Constituţie, elaborat sub egida lui Mihai Ghimpu şi, de asemenea, ştim acest lucru din referendumul organizat la 5 septembrie 2010. Iată că acum aceste trei partide şi-au schimbat punctul de vedere şi doresc ca şeful statului să fie ales în Parlament, cu o majoritate simplă de voturi.”
Europa Liberă: Opoziţia ce vrea?
Igor Boţan: „Vrea alegerea directă a şefului statului. Este vorba despre opoziţia Partidului Socialiştilor, în timp ce preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, rămâne ferm pe poziţie că şeful statului trebuie ales în Parlament.”
Europa Liberă: Oricât de divergente ar fi aceste opţiuni, se vor fi lovind de peretele cel care nu s-a spart cu una, cu două rândul trecut, vor căuta voturi pentru alegerea în modalitatea valabilă, existentă.
Igor Boţan: „Este adevărat. Problema ţine de relaţiile dintre Partidul Liberal şi Partidul Comuniştilor. Aşa cum spuneam, condiţia lui Mihai Ghimpu a fost că vine în alianţă, ediţia a treia a Alianţei pentru Integrare Europeană, doar dacă se acceptă acest referendum şi votarea preşedintelui cu o majoritate simplă.”
Europa Liberă: Deci, doar dacă se coboară numărul de voturi necesare pentru alegerea şefului de stat?
Igor Boţan: „Da. Pentru că în această formulă pot fi distribuite funcţiile cheie – de prim-ministru, de preşedinte al Parlamentului şi de şef al statului. Şi ştim, condiţia domnului Ghimpu, a fost că, chiar dacă nu domnia sa sau cineva din Partidul Liberal va fi candidatul alianţei, cel puţin Partidul Liberal are dreptul primordial de a identifica o candidatură.”
Europa Liberă: Deci, traducând din limbajul sofisticat patriotard în limbajul simplu, parlamentarii vor să deţină în continuare monopolul asupra funcţiei de şef de stat?
Igor Boţan: „Exact. Şi vrea să deţină monopolul asupra principalelor numiri în funcţii cheie în formula celor trei, fără implicarea opoziţiei sau a partidelor care nu fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană.”
Europa Liberă: Protestatarii din toate taberele însă insistă asupra alegerii preşedintelui cu votul direct al alegătorilor. Pe cât de realizabilă este această opţiune?
Igor Boţan: „Această opţiune părea realizabilă până la declaraţiile preşedintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, care acum afirmă: Constituţia nu poate fi modificată prin referendum. Această revendicare de alegere directă a şefului statului a fost făcută publică imediat după ce şeful statului, Nicolae Timofti, a desecretizat corespondenţa domniei sale cu organele de ocrotire a normelor de drept în cazul aşa-zisului „jaf al secolului”. Şi opinia publică a ajuns la concluzia că şeful statului nu şi-a îndeplinit obligaţiunile pe care le are, potrivit Constituţiei, domnia sa nu a intervenit pe lângă Parlament şi nu s-a adresat opiniei publice, adică cetăţenilor Republicii Moldova, astfel încât să fie stopat acest jaf. Ceea ce uimeşte în declaraţia preşedintelui Curţii Constituţionale este că, anterior, modificarea Constituţiei prin referendum constituţional de către cetăţeni era posibilă. Acest lucru îl ştim din iniţiativa din anul 2000 a ex-preşedintelui Lucinschi, care a vrut să modifice Constituţia.”
Europa Liberă: Bine, juridic nu are acţiune directă referendumul, nu are consecinţe constituţionale. Dar un Parlament, care ar avea în faţă voinţa populaţiei exprimată foarte ferm, nu ar avea încotro, ar trebui să modifice Constituţia?
Igor Boţan: „În teorie, da. Pe de o parte, Constituţia, în mod expres, prevede pentru iniţierea unui referendum colectarea a 200 de mii de semnături, iar dacă citim Codul Electoral, vedem că acest număr trebuie să fie mărit aproape de două ori.”
Europa Liberă: În concluzie, alegerea preşedintelui de către Parlament va ajunge în impas?
Igor Boţan: „Este foarte probabil să se ajungă la acest impas. Şi noi ştim că, practic, Partidul Liberal şi Mihai Ghimpu personal au fost traşi într-o capcană, atunci când li s-a promis organizarea acestui referendum, pentru ca acum ei să audă că un astfel de referendum nu poate fi desfăşurat. Pe de altă parte, există presiunea străzii, a protestatarilor, care, aşa cum spuneam, după desecretizarea corespondenţei şefului statului cu instituţiile de drept, îşi doresc un preşedinte ales direct de popor.”
Europa Liberă: Un alt fel de preşedinte.
Igor Boţan: „Un alt fel de preşedinte, astfel încât acesta să răspundă la solicitările cetăţenilor şi să se implice, atunci când este cazul.”
Europa Liberă: Platforma Demnitate şi Adevăr are în lista de revendicări unele foarte categorice şi irealizabile, din punctul de vedere al puterii, dar şi unele foarte concrete, cum ar fi retragerea din funcţie a unor şefi de agenţii. Făcând bilanţul, ce poate fi cel puţin amânat?
Igor Boţan: „Este important ca revendicările să fie reeditate, de o manieră logică, într-un stil perceptibil.”
Europa Liberă: Toată lumea să înţeleagă ce vreţi.
Igor Boţan: „Da. Pe etape. Prima etapă a revendicărilor a ţinut de investigarea „jafului secolului”, pedepsirea celor vinovaţi şi de depolitizare a instituţiilor de drept şi de reglementare.”
Europa Liberă: Investigarea se face, la părerea dumneavoastră? Ceea ce Kroll promite să investigheze răspunde aşteptărilor?
Igor Boţan: „Cred că există mari dubii şi semne de întrebare că această guvernare îşi doreşte cu adevărat investigarea acestui caz.”
Europa Liberă: Dar Kroll va lua bani şi va trebui să investigheze.
Igor Boţan: „Kroll va lua bani pentru identificarea „locaţiei” resurselor bancare retrase din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Iar guvernarea va decide să-i scoată la vedere sau nu...
Igor Boţan: „Exact. Dar noi ştim cum s-a procedat în cazul unui actor cheie, cum este Ilan Shor care, după declaraţia că dacă deschide gura sau, eventual, este făcut ţap ispăşitor, aruncă în aer clasa politică din Republica Moldova şi i s-a dat recompensă Orheiul. Al doilea set de revendicări a fost de ordin social-economic, adică s-a cerut ca această povară să nu fie pusă pe umerii cetăţenilor. Deci, este obligatorie găsirea banilor şi întoarcerea acestor bani în Republica Moldova, pentru că altminteri cetăţenii Republicii Moldova vor trebui să achite această datorie publică care, potrivit hotărârii secrete de guvern, se pune pe umerii cetăţenilor. A treia revendicare din acelaşi pachet s-a referit la revizuirea tarifelor pentru agenţi energetici, care ţine de cursul valutei naţionale faţă de valutele forte. Argumentul a fost că, dacă preţul pentru hidrocarburi a scăzut cu 100% pe piaţa internaţională, chiar dacă valuta naţională a căzut cu 30%, există spaţiu pentru menţinerea cel puţin a preţurilor existente la agenţi energetici.”
Europa Liberă: La această revendicare cum a răspuns guvernarea? Cel puţin dă impresia că vrea să organizeze audieri în Parlament, să revadă într-adevăr tarifele?
Igor Boţan: „Guvernarea a procedat ca de obicei – a mărit tarifele. A anunţat despre acest lucru, deciziile au fost publicate în Monitorul Oficial.”
Europa Liberă: Adică au intrat în vigoare.
Igor Boţan: „Au intrat în vigoare, iar după protestele masive guvernarea a îngheţat pentru două luni de zile punerea în aplicare a acestor decizii. Şi acum guvernarea ne anunţă că vrea să facă un audit.”
Europa Liberă: Intrând în litigiu şi cu furnizorii de curent.
Igor Boţan: „Exact. Şi având presiunea instituţiilor finanţatoare internaţionale, a partenerilor de dezvoltare, care vor o economie de piaţă.”
Europa Liberă: Deci, şi aici o nebuloasă. Alte revendicări, când s-a ajuns, de exemplu, la cererea de demisie totală şi alegeri anticipate, apare întrebarea – dacă toată lumea pleacă din funcţii cine mai realizează revendicările concrete, cum e tariful, cum e cercetarea?
Igor Boţan: „Aici sunt speculaţii. Pentru că revendicările au fost foarte clare – pentru o perioadă de jumătate de an trebuie să aibă loc o colaborare, un dialog, astfel încât Republica Moldova să nu fie aruncată într-un hău, dar de comun acord, prin negocieri, să se găsească soluţiile adecvate pentru ca într-o jumătate de an, în primăvara anului viitor să fie organizate alegeri libere şi corecte.”
Europa Liberă: Dar oamenii care vor sta cu valiza făcută, oare vor fi la fel de eficienţi?
Igor Boţan: „Este o întrebare bună, care poate fi combătută cu o altă întrebare: dar oamenii care au guvernat în ultimii şase ani şi de la „istoria de succes” au adus-o la istoria horror cu statul captiv, ce bine pot face ei pentru cetăţenii Republicii Moldova în următorii trei ani de zile, dacă au pierdut încrederea cetăţenilor şi a partenerilor de dezvoltare?”
Europa Liberă: Dar ce garanţii există că în acest răstimp de şase luni nu vor continua să fure, nu vor continua să jefuiască şi să tăinuiască ceea ce au furat până acum?
Igor Boţan: „Nu există astfel de garanţii. Tocmai de aceea s-a și vorbit despre un eventual guvern de încredere naţională, care în această perioadă să menţină lucrurile sub control şi să nu admită jafuri, la fel ca cele care s-au produs în ultimii şase ani.”
Europa Liberă: S-a pus mare speranţă în DNA, care să treacă Prutul, spicherul Parlamentului a şi anunţat că vine un procuror din România. Genul acesta de supraveghere ar putea să garanteze o tranziţie spre o guvernare onestă, transparentă şi corectă?
Igor Boţan: „Evident că nu. Noi am avut supraveghetori şi înalţi sfătuitori, începând cu 2010 şi până în 2015, lucru care s-a soldat ştim cu ce în ţara noastră. Pe de altă parte, avem exemplul evoluţiei din România, ştim că legea privind DNA a fost adoptată în 2002, abia în 2006 DNA a fost reformată, obţinând libertatea deplină, fiind depolitizată şi astăzi avem rezultatele pe care le avem – în România până la 37% din cazurile penale pornite de către DNA ajung până la condamnări. În Republica Moldova, ştim statistica, un procent doar de condamnări, după pornirea urmăririlor penale de către CNA. Şi cei care sunt condamnaţi în România sunt moguli, foşti premieri, deputaţi, primari, deci, persoane cu demnitate publică de cel mai înalt nivel, pe lângă magnaţi. Aşa cum spuneam, în Republica Moldova sunt funcţionari de rang jos şi mediu.”
Europa Liberă: Adică puţinele dosare care sunt duse la judecată se împotmolesc acolo?
Igor Boţan: „Da, se împotmolesc. Şi acestea sunt declaraţiile recente din cadrul unei conferinţe internaţionale, cu participarea CNA. Noi vedem în România ce înseamnă efectul depolitizării unor instituţii de drept. Şi acesta este un obiectiv foarte-foarte important, major pentru Republica Moldova.”
