În Olanda va avea loc un referendum care ar putea pune sub semnul întrebării unul din cele mai importante acorduri de colaborare dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Cu repercusiuni greu de prevăzut în acest moment și pentru alți parteneri estici ai Bruxelului.
Mai multe inițiative de eurosceptici au reușit să strângă semnăturile necesare pentru a inițiat un referendum, fără putere legală, în care să fie respins Acordul de Asociere semnat de Uniunea Europeană cu Ucraina. Ucraina a semnat acordul anul trecut, la fel ca și Republica Moldova.
Pentru avocații apropierii Ucrainei de UE, acest acord este un instrument central în strategia de a aduce Kievul mai aproape de Occident. Pentru Moscova, Acordul de Asociere a fost de la bun început un „atac indirect” la interesele sale strategice, încă o dovadă că Occidentul nu recunoaște „dreptul” Moscovei de a avea o zonă de influență în vecinătatea sa imediată.
Guvernul olandez, alături de alte 21 de guverne din Uniunea Europeană, a aprobat acordul care trebuie însă aprobat de toate cele 28 de state membre pentru a intra în vigoare.
Un vot împotriva Acordului în referendumul din Olanda va obliga guvernul să-și regândească poziția, chiar dacă rezultatul referendumului nu are putere juridică. Mai mult, el ar putea încuraja grupările eurosceptice din țările care încă nu au ratificat Acordul de Asociere cu Ucraina.
Legea care face posibilă acest referendum a intrat în vigoare în Olanda în iulie și cere un minimum de 300 de mii de semnături pentru organizarea unui vot popular, fără putere juridică. Referendumurile pot avea ca obiect orice lege sau acord semnat de Olanda.
Miercuri, Comisia Electorală Centrală a validat peste 400 de mii de semnături pentru organizarea referendumului împotriva Acordului de Asociere cu Ucraina. Este de așteptat ca votul să aibă loc în prima jumătate a anului, când Olanda va deține și președinția prin rotație a Uniunii Europene.
Voturile au fost strânse de mai multe organizații și inițiative eurosceptice, care s-au bucurat însă de sprijinul partidului de extrema dreaptă a lui Geert Wilders.
Partidul de dreapta al „Libertății și Dreptății” aflat la guvernare a reacționat imediat, calificându-i pe avocații referendumul drept „prietenii lui Putin”. Cuvinte grele exact în ziua când era publicată investigația oficială privind doborârea în iulie 2014 a avionului malaiezian de pasageri deasupra estului Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit, majoritatea erau cetățeni olandezi. Raportul 13 octombrie al Comisiei pentru Securitate Aviatică ajunge la concluzia că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer de tip Buk, de producție rusească, lansată dintr-o zonă din estul Ucrainei care în acel moment era controlată de separatiștii pro-ruși.
Inițiatorii referendumului argumentează însă că tot ce vor este să dea o șansă olandezului de rând de a se exprima asupra politicii Uniunii Europene, să forțeze extinderea dezbaterii despre direcția în care merge Uniunea.
Nu trebuie uitat că Olanda rămâne unul din marii contribuabili la finanțele comune europene, alături de Germania. Iar cuvântul ei are greutate de Bruxelles. Un exemplu ar putea fi România, care de mai mulți ani nu reușește să treacă de opoziție Olandei, pentru a intra în spațiul Schengen.
