Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „Succesul unui dialog poate avea loc doar în cazul în care participă și niște mediatori internaționali”


Un interviu cu analistul Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris.


Analistul Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris, Nicu Popescu vorbeste despre șansele R. Moldova de a ieși din criză.

Europa Liberă: Președinția, guvernul, Parlamentul au organizat acest forum public, cu participarea clasei politice, societății civile, mediului academic, partenerilor sociali, oamenilor de creație și alți actori publici importanți din societatea moldavă, cel puțin așa spun organizatorii. Dar nu s-a ajuns la un consens pentru că cei de la Platforma „DA” au spus că nu vor mai participa la o nouă rundă de discuție. Aceasta înseamnă că s-a blocat situația și ar putea totuși criza politică să se adâncească? Sau e posibil să fie căutat și găsit un arbitru care să încerc să medieze, până se ajunge la o soluție durabilă, viabilă pentru societatea moldavă?

Nicu Popescu: „Fiecare zi în care nu se acționează duce la adâncirea crizei. Indiferent de faptul dacă are loc acest dialog sau nu, evident, în lipsa unui astfel de dialog criza se adâncește și mai rapid. Este aproape evident că orice guvernare care propune astfel de dialog, încearcă să mute și să schimbe accentul de la presiunile de stradă asupra sa, în niște formate care îi permit să câștige timp să se prefacă că răspunde la presiuni și să se prefacă că răspunde la cerințele cetățenilor. Dar chiar dacă acest lucru este normal, este la fel de normal că prin astfel de dialog se pot obține anumite lucruri și anumite concesii de la guvernare. Nu întotdeauna, să ne amintim experiența Moldovei din 2002, când un val foarte mare de proteste anticomuniste, parțial, ridicate de Partidul Popular Creștin Democrat, la acea etapă, a dus la un dialog mediat de către Consiliul Europei care, în linii mari, a dus la dezamorsarea situației politice, dar nu la subminarea guvernării de atunci care, ce e drept, avea și un mandat, și o credibilitate mai mare decât o are actuala guvernare în rândul populației.”

Europa Liberă: Raportorii Consiliului Europei atunci au fost mediatori. Acum poate fi vorba despre implicarea unor instituții europene fie Consiliul Europei, fie OSCE, fie altă instituție?

Nicu Popescu: „Acum mai mult ca niciodată o astfel de implicare ar fi necesară. Societatea este prea polarizată, guvernarea s-a distanțat prea mult, nu doar de opoziție, dar și de societatea civilă. Și societatea civilă nu ar fi percepută drept un jucător neutru în aceste tensiuni între opoziție și guvernare, în condițiile în care guvernarea într-adevăr este mult prea departe de mainstream-ul societal, este suficient să ne uităm chiar și la sondaje. Și în aceste circumstanțe, cred că succesul unui astfel de dialog poate avea loc doar în cazul în care există și niște mediatori internaționali.

Probabil, ar fi vorba sau de OSCE, sau de Consiliul Europei care sunt, de altfel, implicați în astfel de crize politice de mai mult timp în diferite țări și contribuie cu astfel de eforturi de mediere pentru a aplana anumite crize politice.

Poate ar fi util să invocăm acum și faptul că societatea civilă tunisiană a primit Premiul Nobel pentru Pace anume pentru faptul că a jucat un rol în medierea unui conflict politic de acum trei ani în Tunisia.

În contextul unei crize politice anume societatea civilă a ajutat puterea și opoziția de atunci să ajungă la un consens care a permis Tunisiei să evite un eventual război civil și să își gestioneze acea criză prin metode de dialog politic. Și, din nou, în Republica Moldova, evident, situația nu este la fel de gravă ca în statele arabe, dar, până la urmă, și mediatorii internaționali, și societatea civilă sunt acele forțe care pot ajuta să se aplaneze conflictul.”

Europa Liberă: Un eventual scrutin electoral ar putea să dezamorseze cât de cât situația aceasta de criză din Republica Moldova? Pentru că i-am auzit pe reprezentanții puterii care spuneau că dacă se ajunge la alegeri anticipate ar putea să vină cine nu trebuie la putere și din cauza aceasta nu trebuie să fie acceptat șantajul străzii sau presiunea societății civile.

Nicu Popescu: „Acest tip de poziție este de fapt un fel de șantaj geopolitic întreprins de guvernare. În fond nu este incorect, dar totuși nu este singura soluție și singura ieșire din actuala criză. Cred că ceea ce își dorește populația ține nu atât de alegeri anticipate sau continuarea actualului mandat de guvernare, ci transformarea metodelor de guvernare, investigarea abuzurilor corupte, inclusiv furtul miliardului, transformarea sau chiar abolirea unor instituții de genul Centrului Național Anticorupție, reforma Procuraturii.

Există foarte multe lucruri pe care guvernarea le poate face pentru a răspunde presiunii străzii și fără a se ajunge la alegeri anticipate. Această polarizare: sau stau-quo, sau alegerile anticipate este una falsă pentru că există zeci de măsuri de dezamorsare a situației pe care guvernarea le poate întreprinde.”

Europa Liberă: Dar care sunt aceste măsuri pe care ar trebui să le întreprindă cei de la guvernare?

Nicu Popescu: „Foarte multe din aceste măsuri s-au evocat în dialog: abolirea Centrului Național Anticorupție, de exemplu; lucru, a propos, care acum câțiva ani se regăsea în programele de guvernare, în programele politice ale actualelor partide de guvernare; depolitizarea Procuraturii și a sistemului judecătoresc, acum aceasta în sistemul judecătoresc, probabil, ar dura ceva mai mult. Dar prin numirea unor persoane noi în fruntea Procuraturii Generale, aceste persoane selectate, cu implicarea societății civile, cu implicarea opoziției, să recurgem la unele paralele din trecutul recent al Republicii Moldova, după 2005, președintele Voronin de atunci și comuniștii au oferit mai multe posturi în mai multe structuri de stat opoziției de atunci. Atunci accentul se punea pe lipsa de democrație și de aceea opoziția formal a preluat sau a influențat numirile din instituții precum Consiliul Coordonator al Audiovizualului…”

Europa Liberă: … Curtea de Conturi, CEC.

Nicu Popescu: „Astăzi nu lipsa de democrație este problemă. Astăzi problema este corupția excesivă. Și atunci am putea merge pe un model în care instituțiile responsabile de lupta cu corupția sunt scoase de sub influența politicului, eventual, conducerea acestor instituții se alege printr-un mecanism în care și opoziția, și partenerii internaționali, și societatea civilă participă la selectarea noilor șefi a acestor instituții. Și astfel începe treptat-treptat să se descâlcească acest ghem de contradicții politice.”

Europa Liberă: Dumneavoastră chiar credeți că imaginea guvernării mai poate fi refăcută, din moment ce atât de mult se discută că anume cei de la guvernare au dezamăgit poporul, ţara, e cu cel mai mare grad de corupţie?

Nicu Popescu: „Acum nu cred că trebuie să se mai preocupe cineva de imaginea guvernării. Chiar mai mult, nici guvernarea nu pare să se preocupe de propria imagine. Or, în condiţiile în care demisia guvernatorului Băncii Naţionale a durat aproape un an după evaporarea miliardului, cred că nici guvernării nu-i prea pasă de propria imagine, pentru că se rezolvă de fapt alte probleme, de îmbogăţire personală, de menţinere la putere, nu de menţinere a propriei imagini. În acest sens, am trecut de etapa în care cineva în Republica Moldova s-ar fi preocupat de imaginea guvernării.

Acum pe masa de negocieri este soarta Republicii Moldova ca stat cu un sistem politic cât de cât funcţional, ca stat care poate deocamdată evita revoluţii potenţial violente şi ca stat care poate evita o descindere într-un haos politic violent, de care ar putea, eventual, să profite şi nişte factori externi.”

Europa Liberă: Şi dacă negocierile eşuează, ce se întâmplă, dacă se ajunge totuşi la o revoluţie?

Nicu Popescu: „Revoluţia poate lua mai multe forme. Ea nu neapărat poate lua forma unor violenţe în stradă şi a unor răsturnări violente de guvern. Ele pot lua şi locul unor alegeri. Însă cu cât mai mult cu se persistă în insistarea pe acest statu-quo disfuncţional, care a dus la o criză majoră economică în Republica Moldova, cu atât mai violentă va fi reacţia de mai târziu. Sau, efectiv, trecerea în nefiinţă a întregului segment de centru-dreapta la viitoarele alegeri, sau o nouă ardere de Parlament, sau noi atacuri violente la adresa clădirilor care reprezintă instituţiile statului, chiar şi posibile violenţe mult mai mari care ar putea duce la pierderi omeneşti. Există riscuri foarte mari şi atât timp cât guvernarea nu se mişcă, riscul acestor scenarii negative creşte.”

Europa Liberă: Occidentul ar sta cu ochii pe Republica Moldova? Există un interes pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova din partea partenerilor de dezvoltare?

Nicu Popescu: „Occidentul stă cu ochii pe Republica Moldova, există toată această asistenţă internaţională promisă, există voinţa politică să ajute Republica Moldova în depăşirea acestei crize nu doar politice, dar şi economice. Dar mingea este pe terenul Republicii Moldova. Nu poţi timp de un an să nu faci nimic pentru clarificarea situaţiei cu miliardul, să nu faci nimic în planul reformelor şi să te trezeşti cu finanţarea externă suspendată, pentru că jocurile politice din interiorul coaliţiei au devenit mai importante decât stabilitatea economică şi politică a întregii ţări.”

Europa Liberă: Pentru prima dată se discută despre o eventuală organizare a unui referendum la care să fie întrebată lumea dacă vrea sau nu Moldova să se unească cu România. Credeţi că e momentul potrivit?

Nicu Popescu: „Nu cred că este momentul foarte potrivit. Pentru că, probabil, principala problemă cu care se ciocneşte astăzi Republica Moldova ţine de disfuncţionalitatea guvernării, corupţia excesivă. Şi acest subiect de fapt uneşte majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova şi de dreapta, şi de stânga, şi unionişti, şi neunionişti, în dorinţa de a crea presiuni asupra guvernării care ar duce, eventual, la o limitare a acestor abuzuri corupte care au dus Moldova în pragul acestei crize politico-economice.

Subiectul unirii este un subiect care, pe de o parte, distrage atenţia de la problema corupţiei, care este mult mai reală, va crea conflicte paralele conflictului actual şi nu cred că serveşte interesului Republicii Moldova. Chiar mai mult, în condiţiile în care o majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova îşi doresc astăzi o raliere la Uniunea Euroasiatică, cred că această iniţiativă care a apărut acum face un deserviciu inclusiv curentului unionist. Pentru că acest curent chiar dacă va reuşi să ajungă la un referendum pe subiectul unirii, se va ciocni de o dezamăgire care va dezumfla această mişcare pentru încă mulţi ani înainte.

Deci, punerea acestui subiect pe agendă astăzi cred că creează un deserviciu atât eforturilor de a stabiliza sistemul politico-economic din Republica Moldova, este un pas negativ care subminează presiunile anticorupţie, dar şi constituie o problemă pentru însăşi curentul unionist, care a ales cel mai prost moment, din propria perspectivă de a agita acest subiect.”

Europa Liberă: Această declaraţie a făcut-o spicherul Andrian Candu, care a spus că, dacă şi se ajunge la un asemenea plebiscit, toată lumea trebuie să-şi asume consecinţele acestui referendum. Dar, probabil, că s-a vorbit în contextul şi altor plebiscite sau referendumuri şi în alte subiecte. Pentru că e la ordinea zilei cuvântul „referendum” astăzi în Moldova.

Nicu Popescu: „Da, este şi aceasta o metodă de a bruia subiectul de importanţă majoră în Republica Moldova. Or, principalul subiect din spaţiul public actual în Republica Moldova este corupţia, corupţia excesivă şi necesitatea luptei cu aceasta. Şi în condiţiile în care se încearcă distorsionarea discuţiei sau bruierea ei, evident, se vor arunca în spaţiul public foarte multe alte propuneri unioniste, neunioniste, revoluţionare, nerevoluţionare, pro-ruse, antiruse.”

Europa Liberă: Tăcerea domnului Vladimir Plahotniuc sau lipsa lui de la aceste discuţii ar însemna ceva?

Nicu Popescu: „Ea se înscrie foarte logic în alegerea personală de a nu apărea în fruntea unor activităţi politice, de a se retrage în umbră, inclusiv ţinând cont de ratingul personal destul de negativ şi de a influenţa procesele politice din umbră, fără a se complica cu gestionarea propriei imagini.

Această absenţă cred că este logică, se înscrie în modul de comportament al fostului vicespicher şi, evident, constituie o problemă inclusiv pentru funcţionarea Republicii Moldova. Pentru că nu există o discuţie deschisă între adevăraţii actori influenţi ai Republicii Moldova şi alţi jucători politici sau sociali care sunt nesatisfăcuţi de starea actuală a lucrurilor.”

Europa Liberă: Dar cât de mult poate să se radicalizeze Partidul Socialiştilor, în frunte cu Igor Dodon, eventual, şi partidul lui Renato Usatîi?

Nicu Popescu: „Potenţialul de radicalizare, în afara acestor partide, este mai mare. Există într-adevăr tentaţia că aceste partide vor încerca să încalece acest val, se vor radicaliza şi ele în urma protestatarilor. În fond, cred că şi partidul lui Usatîi, şi al lui Dodon sunt mai mult sau mai puţin jucători instituţionali, nu care preferă să-şi canalizeze interesele prin intermediul unui sistem politic, în special în condiţiile în care direcţia în care se mişcă opinia publică din Republica Moldova le serveşte interesele acestor partide. Deci, ei nu sunt neapărat nişte jucători antisistem, chiar dacă sunt antiguvernare, nu sunt neapărat antisistem. Dar gradul de satisfacţie a populaţiei este mult mai mare decât potenţialul de radicalizare a socialiştilor sau partidul lui Renato Usatîi.”

XS
SM
MD
LG