Linkuri accesibilitate

Julia Powles: „Mă îngrijorează lipsa de transparență pentru pentru cetățeni. Cine poate accesa informațiile noastre și cu ce implicații?”


©Shutterstock
©Shutterstock

Interviu cu moderatoarea unei dezbateri despre rolul Facebook, Twitter etc. în protejarea libertății de expresie online.

Julia Powles este cercetător la Universitatea Cambridge în domeniul legislației și politicilor care reglementează internetul, protecția datelor, sfera privată și proprietatea intelectuală, dar și editor și avocat la „The Guardian”. Invitată la Conferința „Libertatea de expresie: o precondiție pentru democrație?”, organizată zilele trecute de Consiliul Europei, Powels a moderat o dezbatere despre rolul intermediarilor (Facebook, Twitter etc) în protejarea libertății de expresie în mediul online. Cercetătoarea britanică este o voce avizată pe teme precum dreptul de a fi uitat pe internet, neutralitatea internetului și dreptul de autor in era digitală.

Europa Liberă: De cîțiva ani pare că asistăm la o cursă între guverne și cetățeni. Și unii, și alții vor siguranță pe internet, vor să securizeze informația. Mai întâi v-aș întreba dacă există un câștigător al acestei competiții.

Julia Powles: „După dezvăluirile lui Edward Snowden, toată lumea a înțeles că multe guverne, mai ales cele din Occident, încearcă sistematic să folosească tehnici de supraveghere în scopul declarat de a asigura securitatea cetățenilor. Pe de altă parte, avem o serie de organizații care au făcut obiectul acestor supravegheri, Amnesty International, Privacy International, care spun că reprezintă cetățenii, și care se plâng că dacă nu au dreptul să spună ce doresc, nu au, de fapt, libertate de expresie. Este un fel de competiție între viziuni diferite. Suntem mai liberi și mai în siguranță dacă toate comuncarea este colectată și cunoscută, sau dacă suntem liberi să ne exprimăm, să ne spunem deschis opiniile, fără teama că vom fi catalogați și trecuți la index, fiind astfel subiectul unei supravegheri mai atente?”

Europa Liberă: În centrul dezbaterii conduse de Dvs. la conferința organizată de Consiliul Europei se află așa numiții „intermediari”. V-aș ruga să definiți „intermediarii” și apoi să vorbim despre rolul lor în războiul informațional, in manipulare și propagandă.

Julia Powers
Julia Powers

Julia Powles: „Intermediarii sunt platforme media, de la rețelele sociale ca Facebook și Twitter la furnizorii de internet. Guvernele doresc să folosească acești intermediari, mai ales pe cei care au o poziție dominantă, cum e cazul Facebook sau Twitter. Ideea ar fi ca acești intermediari să ajute instituțiile de aplicare a legii (poliție, procuratură etc). Problema apare atunci când se abuzează de pozițiile dominante pe care unii intermediari le au în anumite teritorii. Rezultă astfel acest peisaj opac, in care se intersectează furnizorii comerciali și cei de stat. Îngrijorarea mea este lipsa de transparentă pentru publicul larg, pentru cetățeni. Cine poate accesa informațiile tale, ce implicații inseamnă asta? Atâta vreme cât tu știi că tot ce comunici este monitorizat în mod sistematic, iți schimbi comportamentul, il adaptezi la acestă situație. Când este vorba de război informațional, apar și diferitele părți implicate în acest război care au control asupra unor informații. Rezultatul este că, in timp, nu vom mai avea parte de aceeași societate bazată pe deschidere, egalitarism și toleranță, care stă la baza proiectului european și care ar trebui să contureze viitorului lui.”

Europa Liberă: Pentru că vorbim de război informațional: poate fi acesta reglementat, să funcționeze după o serie de norme?

Julia Powles: „În diferite regiuni sunt diferiți jucători care sunt implicați în războiul informațional. Mulți dintre ei folosesc și exploatează potențialul tehnologiei digitale. De exemplu, pe rețelele sociale se pot elabora conversații, care pot genera un volum de informații uriaș, care influențează întreg spațiul unde ele sunt propagate. Consecința este că nu mai există o diversitate reală, și așa se crează motoare de propagandă. Reglementarea este foarte dificilă în țări care nu au mecanisme sau instituții interne capabile să tragă la răspundere jucătorii din acest spațiu.”

Europa Liberă: Da, dar eu nu mă refer la guverne, căci, de multe ori- cazul Rusiei este emblematic- , ele sunt cele din spatele propagandei. Mă refer la organisme neutre, internaționale, COE, de exemplu, care poate monitoriza, legifera, beneficiind de avantajul că legea internațională are prioritate în fața celei naționale. Apoi, situația ar trebui să fie și mai simplă în cazul unei țări membre a COE (cazul Rusiei, Azerbaidjanului etc).

Julia Powles: „Da, se vorbește mult despre ce poate fi făcut în țările unde nu este libertate de expresie, unde peisajul media este dominat de oligarhi. Cred că singurul mod in care poate fi abordată această chestiune este să existe un singur internet, cu o platformă unică care să nu poată fi schimbată. Ce ar trebui să fie posibil este ca cetățenii din Azerbadjan, sau Rusia, sau China să poată avea acces la surse de informații diverse. Este nevoie de o nouă viziune, care este contrară actualei linii, în care să se promoveze modelul unei varietăți de surse la niveluri diferite ale internetului, ceea ce inseamnă că dacă internetul meu nu merge acum, să pot avea la dispozitie o conexiune locală. Dacă se intamplă, cum s-a întâmplat acum câteva săptămâni în India, unde 80 de milioane de oameni au fost tăiați de la internet, comunitatea internatională trebuie să se gândească cum această situație, care poate fi provocată de guvern, sau pe care un guvern nu o poate gestiona, ceea ce insemnă că guvernul le incalcă astfel cetățenilor dreptul fundamental la informare, ce opțiuni avem așadar pentru ca pe mai multe niveluri ale internetului să asigurăm pluralismul. Dacă lumea depinde de Twitter si se bazează pe el, cum facem ca dacă Twitter nu funcționeaza sau este deconecat oamenii să poată comunica pe mai departe. Ca atare, organismele de reglementare internaționale trebuie să consolideze dreptul oamenilor de a avea acces la o multitudine de căi de acces la Internet, si să nu mai fie dependenți de un monopol centralizat. Am asistat în ultimul deceniu la o monopolizare crescândă a internetului și accesului la informație.”

Europa Liberă : Consiliul Europei a lansat zilele acestea o Platformă de protecție a jurnaliștilor. Jurnaliștii sunt importanți pentru o democrație sănătoasă și trebuie protejați, aceasta ar fi ideea din spatele acestui proiect. De ce anume îi protejam ? De abuzurile guvernelor ? De abuzurile angajatorilor? Pare că jurnaliștii sunt mai vulnerabili ca niciodată. Cum pot fi ei puternici pentru a apăra libertatea de expresie, când astazi sunt atat de vulnerabili ?

Julia Powles: „Am fost foarte impresionată de remarcile secretarului general al COE, Thorbjorn Jagland, despre imporanta jurnalismului independent, pentru că doar astfel se asigură diversitatea de opinii. Platforma este un concept excelent, dar sunt sigură că are nevoie de resurse semnificative. Cred că trebuie o abodare integrată și realistă cu privire la realitatea muncii de jurnalist azi. Actualemente jurnalismul este o industrie în mare nevoie. Încerc să separ tema viitorul jurnalismului de cea a viitorului modelului de business din lumea media. Jurnalismul trebuie să reziste. Este fundamental pentru democrație. Nu știu dacă va rezista în fața acestui model de business în care avem instituții media care se folosesc foarte mult de freelanceri. Cred că cei care reglementează astăzi acest domeniu nu înțeleg că actualii împărați ai spațiului digital sunt platformele: Facebook, Twitter, Google. Într-un studiul care analiza Facebook se arăta că FB nu are nici o opinie cu privire la valoarea democratică a diversității și plurismului de opinii. Dacă acesta este noul împărat al spațiului digital, atunci cred că vom ajunge într-un spațiu foarte ingrijorător, dezechilibrat, în care informația este monopolizată, există propagandă, unde primim doar știrile pe care cineva ni le livrează și pe care trebuie sa le primim și nu există instituții care să îi traga la răspundere pe cei care ne incalcă drepturile.”

XS
SM
MD
LG