Existența unor scheme de corupție în procesul achizițiilor publice continuă să fie sesizată de reprezentanții mass-media în investigațiile lor, dar și de angajații Curții de Conturi. Aceștia constată în rapoartele lor nereguli la etapa de stabilire a criteriilor pentru selectarea unui agent economic, precum și la cea de executare a obligațiilor contractuale. Cum pot fi depistate ilegalitățile și cine își asumă responsabilitatea pentru fraudă în procesul achizițiilor publice? Sunt întrebări la care s-a căutat răspuns la o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație.
Orice proces de achiziții publice începe cu întocmirea unui caiet de sarcini în care autoritatea publică indică anumite cerințe pe care ar trebui să le întrunească agenții economici. La această etapă, spune Andrei Clașevici, ofițer al Centrului Național Anticorupție au loc cele mai multe nereguli, pentru a favoriza o anume ofertă. De obicei, cerințele pentru realizarea unor lucrări, sau prestarea unor servicii sunt întocmite într-o manieră în care să nu permită competiția, ele fiind conforme doar pentru un agent economic. Andrei Clașevici:
„Este evident faptul contactului între operatorul economic și reprezentanții autorității contractante care încearcă să-l protejeze. La a doua etapă a procedurii de achiziții sunt mai puține încălcări pentru că oponenții care nu trebuie să câștige achiziția publică sunt eliminați din concurs din start pentru că nu întrunesc condițiile solicitate prin caietul de sarcini.”
Dintre agenții economici care acuză nereguli în procesul achizițiilor publice, cei mai mulți se plâng pe cerințe care limitează participarea tuturor doritorilor și spun că deseori condițiile de eligibilitate se schimbă pe durata de prezentare a ofertelor.
Aurel Chiosa, auditor la Curtea de Conturi notează că încălcări sunt depistate și în etapa post selectare a celei mai avantajoase oferte. Frecvent, agenții economici nu respectă termenele de realizare a lucrărilor și rigorile de calitate a serviciilor prestate. Totuși, deși abateri se întâmplă cu regularitate, autoritățile publice nu iau măsuri de precauție, de altfel permise de lege, remarcă Aurel Chiosa:
„Aceleași garanții de bună execuție, care sunt o garanție în cazul în care agentul economic nu livrează marfa la timp, când nu corespunde cerințelor contractuale, autoritatea să poată penaliza agentul economic, aceste lucruri au rămas în continuare. Sunt și alte cazuri în care garanția de execuție este depusă pe o perioadă mai mică decât termenul de realizare a contractului, atunci cum te asiguri că va fi realizat bine, dacă în ultima zi vezi că nu se livrează, dar nu mai poți lua atitudine pentru că deja garanția a expirat.”
La Agenția Achiziții Publice există și o ,,listă neagră” în care se regăsesc agenți economici care nu au respectat obligațiile contractuale. Timp de trei ani, aceștia au interdicție de participare la procedurile de achiziții publice.
Într-o recentă investigație, jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos la iveală faptul că administratori sau angajați ai unor firme care au încheiat contracte de achiziție cu autorități publice se numără printre sponsorii generoși ai partidelor. Ofițerul CNA, Andrei Clașevici spune că deși aceste scheme ridică mai multe semne de întrebare, centrul nu poate interveni din moment ce nu s-au depistat încălcări în procesul de achiziții publice:
„Dacă însăși în procedura de achiziții și executare a achiziției nu s-au stabilit nici un fel de încălcări de ordin penal și totul a fost executat legal, respectiv persoana care face o donație în modul stabilit de legislație mijloace partidelor politice, în această situație nu este cazul ca CNA să intervină.”
O altă situație care dă de bănuit simplilor cetățeni sau organelor de control este cea în care ani la rând, licitațiile sunt câștigate de același agent economic. Și în această situație, spune Andrei Clașevici, organele de drept nu pot interveni din moment ce autoritatea publică este mulțumită de servicii iar contractul de achiziții nu prezintă nereguli.
