În cadrul întrevederilor cu oficialitățile de la Chișinău, comisarul european pentru comerţ Cecilia Malmström a spus că volumul exporturilor moldovenești spre UE a crescut în ultimul an cu 10%, ajungând la 62%, dar există încă mult potenţial nevalorificat. Totodată, ea a declarat că procesul de reformare în mai multe sectoare trebuie să treacă la o nouă etapă, mai avansată. Oficialitatea de la Bruxelles a vorbit despre crearea unui mediu de afaceri predictibil, despre justiţie şi despre scandalul din domeniul bancar.
„Uniunea Europeană este extrem de îngrijorată faţă de ultimele evenimente din Republica Moldova. Vreau să subliniez că este foarte important ca să fie identificate toate persoanele implicate în scandalul bancar și aduse în fața legii. Acest lucru este important pentru a crea încredere. Persoanele vinovate trebuie să fie pedepsite cu întreaga forță prevăzută de lege. Doar prin pedepsirea tuturor celor responsabili Moldova poate demonstra că statul de drept funcționează.”
Potrivit Ceciliei Malmström, Republica Moldova ar putea avea succes pe piaţa europeană cu produsele lactate sau cu cele de origine animalieră, doar că, pentru a întruni condițiile comunitare, autorităţile trebuie să adopte normele cu privire la securitatea alimentară.
La o întâlnire cu oameni de afaceri, comisarul european pentru comerţ a spus că producătorii de vinuri au profitat cel mai mult de deschiderea pieţei europene. De la 1 ianuarie 2014, în semn de solidaritate cu Republica Moldova afectată de embargoul impus de Rusia, UE a ridicat cotele la importul vinurilor din Moldova. În 2015 s-a înregistrat o creştere cu 29% a livrărilor de vinuri către ţările UE.
De ce oamenii de afaceri din Republica Moldova au ezitat să vândă mărfuri în UE? Ministrul-adjunct al Economiei Octavian Calmâc, negociator responsabil pe capitolul economic, presupune că la mijloc ar fi fost aşteptările prea mari ale businessului şi o reţinere cauzată de criza din domeniul bancar.
„Nu s-a înţeles că salvarea economiei naţionale ţine de fiecare în parte şi că trebuie să implementăm toate reformele şi să încercăm să ne ajustăm la un comerţ civilizat, bazat pe alte principii decât au existat anterior. Şi au fost un şir de şocuri interne, suprapuse cu cu şocuri externe, care au dat un efect cumulativ destul de anevoios pentru sectorul privat”.
Fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, este de părere că mulţi agenţi economici nu au bugete pentru a-şi moderniza întreprinderile şi a se conforma normelor europene, sistemul bancar autohton nu le oferă, iar programele de suport ale UE nu sunt suficiente. În consecinţă, percepţia cetăţenilor în acest prim an de Acord de Liber Schimb nu este una prea optimistă.
Comisarul Cecilia Malmström a spus că UE a intervenit şi a ajutat Moldova pentru a evita eventualele efecte negative ale embargourilor impuse de Rusia. Ţările UE au făcut tot ce a putut pentru a reduce dependența de o singură piaţă. În opinia luiMalmström, după un an este prematur să se facă unele concluzii.
Reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la eveniment au menţionat că guvernul nu a comunicat prea bine despre noile oportunităţi.
În ceea ce priveşte expirarea la 1 ianuarie 2016 a preferinţelor comerciale autonome pentru agenţii economici din stânga Nistrului, atât CeciliaMalmström cât şi Octavian Calmâc au declarat că negocierile nu au fost finalizate şi se caută o soluţie acceptabilă celor două maluri ale Nistrului.
Malmström i-a îndemnat pe oamenii din business şi pe reprezentanții societății civile să facă presiuni asupra guvernanţilor pentru ca aceștia să pună în practică agenda de reforme pe care și-au asumat-o.
