Plătesc taxe, unii își câștigă singuri banii de buzunar, iar dacă încalcă legile pot fi dați în judecată. De ce atunci să nu voteze? Aceasta este schema logică pe care se bazează planurile Consiliului Europei de a le permite tinerilor care ani au împlinit 16 ani să voteze. Gheața a fost deja spartă de Germania, Elveția, Norvegia, Estonia și Scoția, arată Liisa Ansala, o foarte tânără politiciană din Finlanda care a întocmit un raport aprobat deja săptămâna aceasta de Congresul Puterilor Locale și Regionale a Consiliului Europei, organism care reunește reprezentanții comunităților regionale și locale din 47 de țări.
Europa Liberă: Doamnă Ansala. Sunteți o foarte tânără politiciană din Finlanda și ați prezentat în fața Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei un raport care recomandă scăderea vârstei de vot la 16 ani în statele membre ale Consiliului Europei, mai întâi pentru alegerile locale și regionale. Nevoia este fundamentată, argumentați Dvs., de dezamagirea din ce in ce mai mare față de alegeri manifestată în rândul alegătorilor europeni dar și de absenteismul din ce în ce mai mare.
Liisa Ansala: „Trebuie să precizez că raportul meu se referă doar la alegerile locale și regionale și ar trebui să fie un test pentru a vedea cum să includem tinerii în societatea noastră. Dar există țări care deja au o astfel de experiență. În anumite landuri din Germania tinerii care au împlinit 16 ani pot să voteze. La fel în Estonia, Elveția, Norvegia și Scoția(unde la referendumul pentru independență au putut vota și tineri de 16 ani). Iar experiența acumulată până acum este într-adevăr pozitivă.”
Europa Liberă: Așadar 4,5 țări din 47 câte are Consiliul Europei. Aceasta înseamnă că acest proces de scădere a vârstei de vot este într-o fază foarte timpurie...
Liisa Ansala: „Da, dar ceea ce încercăm să facem cu acest raport este să testăm acest lucru în cât mai multe țări pentru a analiza efectele.”
Europa Liberă: Care ar fi argumentele pro în acest caz?
Liisa Ansala: „Cel mai mare argument pozitiv este includerea tinerilor în procesul de luare a deciziilor. În acest moment , o treime din populație nu poate vota. Tinerii joacă un rol foarte important în societatea noastră. Ei plătesc taxe, pot fi judecați la tribunal, pot lucra, își pot câștiga singuri pâinea, dar nu pot vota. Ca atare, dacă le-am dat deja aceste responsabilități în cadrul societății, atunci ar trebui să le dăm și dreptul de a vota. Un alt argument ar fi faptul că, cu cât mai devreme începi să votezi, cu atât devine un obicei, îți intră în reflex. Si votatul se învață, așa că e mai bine să începem mai devreme. Raportul nostru recomandă totodată mai multe ore de educație civică în școli. Astfel, vom merge în paralel: vom învăța copii la școală elemente despre procesul de votare, iar apoi, când ei împlinesc 16 ani, vor putea să și exerseze acest drept câștigat. Astfel se va îmbunătăți implicarea activă în viața cetățenească a tinerilor. ”
Europa Liberă: Dar credeți că acest proiect este fezabil? Cu alte cuvinte, sunt tinerii de 16 ani pregătiți să își asume responsabilități în administrarea unor orașe sau regiuni?
Liisa Ansala: „Va fi responsabilitatea profesorilor să le explice ce înseamnă să votezi, ce presupune să te înscrii într-o cursă pentru câștigarea unui mandat de consilier local, ce responsabilități îți asumi.”
Europa Liberă: Exemplul personal este foarte important în educație. Ce înțeleg așadar tinerii când văd că părinții sau bunicii lor nu sunt interesați de politică, de guvernare, de administrarea orașului sau țării în care trăiesc? Când au astfel de exemple în jur, de ce ar fi ei interesați de ceva care pare să nu îi preocupe deloc pe cei mai în vârstă?
Liisa Ansala: „Aceasta este o problemă mai mult pentru generația in vârstă. Cei de 18 ani care nu își văd părinții votând, sau care votează pentru un partid anume ar putea fi influențați. Există un studiu despre diferența de dezvoltare psihologică între tinerii de 16 și cei de 18 ani. Studiul arată că în acești doi ani (intre 16 si 18 ani) nu se produc schimbări neurologice mari. Cel mai des aud argumentul potrivit căruia cei de 16 ani nu sunt pregătiți, nu sunt suficient de maturi pentru vot. Dar iată, studiul arată că nu există diferențe între cei de 18, considerați majori, si cei de 16 ani.”
Europa Liberă: Un alt raport votat de Congresul Puterilor Locale și Regionale arată faptul că politicienii și tinerii vorbesc limbi diferite. Cum poate fi abordată această problemă?
Liisa Ansala: „O bună întrebare. În opinia mea ar trebui să începem prin a stabili faptul că democrația este cel mai bun sistem pe care îl avem, în acest moment, la dispoziție. Învățând să votăm, de ce votăm, înţelegem mai bine societatea în care trăim. Cred că astfel și comunicarea intre tineri si politicieni și politică se va îmbunătăți. În țări diferite, situația este diferită. Unele țări nu sunt pregătite să adopte o astfel de decizie încă. Astăzi tinerii sunt foarte prezenţi pe rețelele sociale. De aceea noi spunem că astăzi tinerii sunt mai informați, inclusiv cu privire la politică. Acum este un moment bun să le dăm această responsabilitate și să le permitem să voteze începând cu 16 ani, in toate țările Consiliului Europei. Speranța mea este ca acest lucru să se întâmple în următorii 10 ani.”
