„V-am văzut, v-am auzit. Voi ţine cont de solicitările voastre” - acesta este mesajul președintelui român adresat străzii.
Klaus Iohannis a anunțat că în premieră va avea consultări pentru formarea viitorului guvern nu doar cu partidele ci și cu cei care reprezintă strada și societatea civilă.
Nu e clar deocamdată după ce criterii sunt selectați reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și ai protestatarilor.
Câteva dintre ONG-urile mari, cu tradiții în lupta pentru statul de drept nu au primit, însă, invitații.
Pe de altă parte, Iohannis a spust că în discuțiile privind viitorul premier nu vrea să plece de la „nominalizarea unei persoane care să bată la ușa fiecărui partid”, și toată lumea să stea cu emoții, ci de la o „schimbare de paradigmă”.
Altfel spus să nu fie o persoană care să cerșească voturile partidelor. Președintele nu a explicat, totuși ce înseamnă “schimbarea de paradigmă”.
Potrivit unor surse din presa centrală de la București, Klaus Iohannis ar fi adeptul alegerilor anticipate, o soluție pe care o susține, dealtfel, și Partidul Național Liberal.
Cea mai mare formațiune politică, Partidul Social-Democrat, nu pare disponibilă în acest sens, cu toate că prin liderul său, Liviu Dragnea, s-a arătat deschisă pentru varianta unui premier tehnocrat.
Pe de altă parte, alegerile anticipate sunt aproape imposibil de organizat, fiindcă potrivit Constituției e nevoie ca două nominalizări de prim-ministru să fie respinse de Parlament.
Dar parlamentarii, care și-au plătit singuri campania electorală, nu doresc să renunțe de bună voie la mai bine de un an de mandat.
Există însă și alte dezavantaje, România nu va avea bugetul adoptat la timp, după cum a atras atenția șeful PSD sau și mai grav, dacă instabilitatea va continua, ar putea avea și efecte geopolitice imprevizibile.
Ambasadorul Statelor Unite la București Hans Klemm a fost joi la Palatul Cotroceni, unde a fost primit de consilierul prezidential pe probleme de securitate nationala Ion Oprișor.
Președinția română nu a dat niciun fel de detalii ale întâlnirii, dar ambasada americană a transmis un comunicat prin care înaltul diplomat precizează că „încurajează pe toți românii să rămână implicați în procesul civic”. Klemm a spus că abia așteaptă să colaboreze cu președintele Klaus Iohannis și cu guvernul interimar, aducând aminte că relația Statele Unite-România „este puternică” datorită „valorilor democratice comune” și a „angajamentului comun față de securitatea colectivă” al cetățenilor celor două țări.
Decriptând acest mesaj, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a spus că partea americană a primit de la Washington „instrucțiuni” să afle de la actorul cel mai implicat în criza politică, deci de la președintele Iohannis, „ce soluții există pentru ca țara să revină la stabilitate cât mai repede”.
Din comunicatul ambasadei americane nu rezultă neapărat că Hans Klemm ar fi aflat când și cum va depăși România criza politică în care pare să se adâncească.
Oamenii vor ieși în stradă și joi, probabil în număr mai mare decât miercuri, proteste pentru „o schimbare totală” a clasei politice fiind așteptate în toate marile orașe.
Mulți manifestanți au cerut de altfel o lege a lustrației prin care celor care au fost membri într-un partid să nu li se mai permită să facă politică.
Există și revendicări mai puțin utopice, cum ar fi desemnarea unui premier credibil, „care să aducă schimbarea în profunzime”, potrivit unui decalog dat publicității de mai multe organizații neguvernamentale sau reducerea numărului parlamentarilor și trecerea la un legislativ unicameral, după cum au cerut diverși protestatari.
Această încercare a străzii de a dicta reforme ar putea avea succes, dar statul nu poate fi funcțional în acest fel, iar preocuparea americanilor pentru ieșirea din criză a țării în care în ar urma să instaleze scutul antirachetă până la finele anului ar putea fi îndreptățită.
