După ce deputații democrați au votat pentru demiterea guvernului Streleț alături de socialiști și comuniști, era previzibil că negocierile pentru formarea unui nou executiv vor eșua din start, susține jurnalistul și analistul politic Anatolie Golea. El constată că ulterioara retragere în opoziție a liberal-democraților poate fi explicată, totuși, în opinia sa, PLDM-ul ar fi trebuit să insiste mai întâi pe realizarea angajamentelor înscrise în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană:
„Eu aș fi înțeles această poziție de trecere în opoziție doar în cazul în care PLDM ar fi înaintat niște condiții foarte clare privind eliberarea structurilor statului din captivitate, privind niște reforme urgente care trebuie înfăptuite și chiar prin nominalizarea unor candidaturi la posturile cheie care ar trebuie să revină PLDM-ului în cazul unei noi coaliții proeuropene. Pe de altă parte este clar că această poziție adoptată era una previzibilă pentru Partidul Democrat, care se vede că are și variante de rezervă, pregătite din timp, încă înainte de demiterea guvernului Streleț. Mi se pare uimitoare poziția Partidului Comuniștilor, care acum are grijă de parcursul european al Republicii Moldova și modernizarea țării pe principii europene. Se urzește, se zămislește ceva, PCRM-ul mai schimbă odată macazul.”
Anatolie Golea susține că anul 2015, în timpul căruia au picat două guverne este unul ratat din perspectiva apropierii de Uniunea Europeană și redobândirii încrederii partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova:
„Partenerii de dezvoltare care au pompat în acești 5-6 ani milioane și milioane de euro în Republica Moldova au devenit foarte reticenți în ultima perioadă, pentru că și ei sunt dezamăgiți de ceea ce se întâmplă pe scena politică, de principalii actori politici din țara noastră. Ei se implică tot mai puțin și mai puțin. Nu prea am observat reacții din partea Uniunii Europene, Comisiei Europene. Practic nu ne mai vizitează înalți demnitari europeni, fiind dezamăgiți nu mai puțin decât poporul, decât cetățenii Republicii Moldova. Nu se mai implică atât de activ, de exemplu cum au făcut-o în primăvara anului 2013, atunci când s-a reușit formarea unui guvern proeuropean în frunte cu Iurie Leancă, numai și numai grație eforturilor partenerilor de dezvoltare. Acum nu se pune problema astfel, pentru că și ei au înțeles că la Chișinău nu prea au cu cine vorbi.”
Și Raluca Răducanu, directoarea Centrului pentru Studii Est-Europene de la Bucureşti crede că relația dintre Chișinău și Uniunea Europeană nu va avansa până când politicienii moldoveni nu vor realiza reformele asumate. Ea susține că pentru actuala criză politică nu există soluții din afară:
„În contextul unor negocieri a căror finalitate nu este cunoscută, pentru Uniunea Europeană este dificil să transmită un mesaj mai clar decât că este nevoie de stabilitate și de reforme. Dacă nu mă înșel a existat recent un mesaj din partea doamnei Mogherini, care spunea că urmărește cu atenție ce se întâmplă în Republica Moldova și îndemna către crearea unui guvern stabil, proeuropean. Deja Bruxelles-ul nu mai crede în declarații. Din păcate, nu cetățenii Republicii Moldova au fost cei care au pus în pericol acest parcurs proeuropean al Republicii Moldova, deoarece ei au votat în repetate rânduri pentru Uniunea Europeană. Politicienii au fost cei care nu au înțeles exact mandatul pe care cetățenii l-au oferit și sunt cei care, se pare nu înțeleg exact nici ce vrea Uniunea Europeană sau înțeleg, dar implementarea reformelor pe care Uniunea Europeană le cere i-ar pune pe ei în pericol și încearcă să găsească soluții să le amâne.”
