Linkuri accesibilitate

Valeri Lițkai: „Transnistria își pierde vertiginos stabilitatea”


Regiunea transnistreană ar putea fi zguduită de o criză de proporții care va afecta și Moldova, și Ucraina, consideră fostul șef al externelor în administrația separatistă de la Tiraspol.

Regiunea transnistreană ar putea fi zguduită de o criză de proporții care va afecta și Moldova, și Ucraina, consideră expertul de la Tiraspol Valeri Lițkai, care a condus în trecut ministerul de externe în administrația separatistă. În opinia sa, economia regiunii este în pericol de a intra în colaps, după ce exportatorii transnistreni vor pierde preferințele comerciale ale Uniunii Europene, care expiră la începutul anului viitor. Într-un interviu realizat de Lina Grâu, expertul din Tiraspol a mai spus că această criză s-ar putea extinde și în domeniul social, și chiar în cel militar.

Valeri Lițkai
Valeri Lițkai

Valeri Lițkai: „Atunci când pentru Republica Moldova a fost introdusă Zona de liber schimb, pentru Transnistria s-a făcută o amânare de un an pentru a duce negocieri cu privire la modalitatea de intrare în vigoare a noilor reguli în Transnistria. Acest an se încheie și din câte știu europenii sunt categorici în a nu prelungi mai mult actualul regim preferențial de comerț.

Ați întrebat dacă subiectul se discută în Transnistria. Cel puțin oficial discuții nu au fost. Neoficial, toți cei care vor fi afectați de noile reguli comerciale – întreprinzătorii, oamenii de afaceri – desigur că au discutat subiectul. Negocieri – unele foarte închise de altfel – până în prezent a dus doar executivul. Reprezentanții UE au venit de multe ori la Tiraspol și au purtat aceste negocieri închise cu Nina Ștanski și cu Evghenii Șevciuk. Esența acestor negocieri este absolut închisă. Se pare că ei au transmis niște variante, au propus unele compromisuri, dar, repet, despre toate acestea opinia publică nu cunoaște nimic și nici deputații din legislativ, la fel, nu știu nimic. Iată de ce acest subiect, foarte închis, trezește tot mai multă și mai multă îngrijorare.”

Europa Liberă: Iar data de 1 ianuarie, când vor expira actualele preferințe comerciale, nu este foarte departe…

Valeri Lițkai: „Da, acest lucru este discutat pe parcursul ultimului an de opinia publică în regim privat. Cel puțin pare că ceva inevitabil se apropie, ca un tsunami. Consecințele, desigur, pot fi foarte grave, pentru că noi avem până la 40 la sută din economie conectată cu piața din Europa. Dar, asta e, se pare că acest tsunami va veni totuși. Eu cred că vom asista la o așa-numită situație de facto – adică va veni 1 ianuarie 2016, noile reguli vor intra în vigoare și deja în condițiile unui cutremur produs deja toată lumea se va uita ce se poate totuși face. Eu cred că nu este o strategie înțeleaptă, dar, ce să-i faci? Aceasta este realitatea.”

Europa Liberă: Care sunt stările de spirit în mediul de afaceri? Transnistria și așa este într-o criză foarte profundă…

Valeri Lițkai: „Oamenii sunt, bineînțeles, foarte îngrijorați. Sunt foarte îngrijorați. Pentru că ei au contracte, contractele trebuie onorate, ei au relații stabilite, primesc materie primă din Europa, livrează încolo produse – 40 la sută nu este o glumă, totuși… Toți au calculat deja consecințele și spun, cu toții, că nu vor putea face față noilor taxe europene – până acum aveau un regim preferențial de comerț, prin intermediul Moldovei. Iar fără aceste preferințe concurența va fi practic imposibilă. Astfel încât îngrijorările sunt mari.”

Europa Liberă: Există careva estimări oficiale ale posibilelor consecințe după introducerea noilor reguli în comerțul cu Uniunea Europeană, sau aceste estimări se fac doar la nivel de agenți economici care își analizează individual pozițiile?

Valeri Lițkai: „Volumul complet de informații există doar la nivel de executiv. Iar executivul nu dă niciun fel de informații. Sunt sigur că ei au analizele lor, mai ales că dețin toată informația cu privire la comerțul extern. Ei fac ceva acolo și nu spun nimănui nimic. Audieri parlamentare nu au fost, programe de stat nu au fost – nimic, totul este închis, netransparent. Fiecare agent economic desigur că și-a calculat poziția sa individuală. Există doar cifrele deschise ale volumului comerțului, s-a calculat că schimburile comerciale cu Uniunea Europeană sunt de cam 40 la sută, deci riscăm să pierdem acest volum, sau în orice caz partea cea mai mare.

Și, apropo, și UE manifestă foarte multă lipsă de transparență în acest subiect. Ei participă la negocieri, ei au multe date, teoretic ar fi putut și ei să iasă să vorbească, să vină cu estimările lor, măcar și la nivel de experți. Dar UE tace, de parcă a luat apă în gură. Nu există niciun fel de informații. Cele două părți interesate - executivul de la Tiraspol și UE – tac.”

Europa Liberă: La un moment dat Tiraspolul a încercat să impună ideea unui acord separat dintre Tiraspol și Uniunea Europeană. Din experiența Dvs., credeți că așa ceva ar fi posibil?

Valeri Lițkai: „Ideea a fost propusă de Nina Ștanski. Ea a propus de câteva ori acest lucru și a cerut să fie semnat un acord separat cu Uniunea Europeană. Vreau să vă spun că este o propunere absolut nerealistă. Nu pot exista niciun fel de acorduri oficiale cu un stat nerecunoscut. Și acest lucru este valabil nu numai pentru noi. UE are o relație complexă cu Ciprul de Nord, dar niciun fel de acord oficial nu a fost semnat, pentru că ei sunt nerecunoscuți. Deci, acest lucru nu este posibil din punct de vedere juridic, nici politic și chiar și din punct de vedere tehnic astfel de precedente nu există în general. Și chiar dacă mâine Bruxellesul va spune: „Bine, haideți să încercăm”, acest lucru oricum va necesita eforturi foarte mari, mult timp legat de zeci și sute de acte, hotărâri, instrucțiuni, prevederi… Este un lucru extrem de complicat. Și dacă e să ne imaginăm și faptul că acest proces trebuie să fie încuviințat de 28 de state membre înțelegem că este practic ireal. Iar în termenii foarte restrânși pe care îi avem, cu atât mai mult.

Republica Moldova de exemplu se ocupă de această Zonă de liber schimb cu UE în ultimii zece ani, dintre care în ultimii cinci ani foarte activ. Acest lucru costă și foarte mulți bani – Moldova a primit în ultimii ani de la UE cam 500 milioane de euro pentru refacerea sistemului de standardizare, de control, pentru pregătirea cadrelor etc. Dar este vorba despre un stat recunoscut, care a semnat toate actele necesare, care au fost acceptate de toate organele UE. Iar pentru Transnistria acest lucru este nerealist. S-a făcut ceva imagine politică din asta, dar din start a fost o propunere pur fantezistă.”

Europa Liberă: Dle Lițkai, dintr-o parte se vede foarte ciudat faptul că în Transnistria este o criză economică foarte profundă, din 1 ianuarie regulile de comerț cu UE se schimbă, ceea ce înseamnă că această criză va deveni și mai gravă, iar administrația pare să nu facă nimic. Cel puțin nu pare ca această să depună careva eforturi vizibile pentru a depăși situația de criză. Se creează impresia că mediul de afaceri acționează separat, executivul condus de Evghenii Șevciuk este separat, la fel și Sovietul Suprem. Și nu există niciun fel de comunicare pentru a soluționa această problemă foarte mare care îi va afecta în consecință pe toți. De ce se întâmplă acest lucru?

Valeri Lițkai: „Aș spune că anume pe acest subiect, într-adevăr, nu există comunicare și conlucrare. Dar în afară de mișcările oficiale mai există și diplomația neoficială care este una închisă prin definiție. Mă îndoiesc că toată lumea a orbit și a asurzit. Înseamnă că subiectul a trecut în zona diplomației neoficiale.

De exemplu, eu sunt absolut convins că Republica Moldova nu a dorit ca Transnistria să participe la negocieri la toate etapele. Doar la nivel oficial se spunea că Transnistria poate participa, că poate asista într-un colț, cineva din Transnistria chiar a stat într-un colț pe parcursul negocierilor, dar să spui că Transnistria a participat la aceste negocieri cu UE toți acești ani ar fi un neadevăr. Pe de o parte transnistrenii nici nu au fost invitați, pe de altă parte nici ei nu au prea vrut, așa că s-a intrat total în ceață. În Republica Moldova mulți politicieni au dorința de a sugruma Transnistria cu mâinile Uniunii Europene. Ei spun că „și Ucraina va participa la asta, și UE, iar noi vom sta deoparte și vom privi”. Dar eu cred că este o politică foarte primitivă și că nimeni nu va putea rămâne deoparte. Și dacă va fi un conflict mare, chiar și unul economic, el va atinge foarte serios și Moldova.”

Europa Liberă: Aveți în vedere consecințe în plan economic?

Valeri Lițkai: „Trebuie să înțelegeți că atunci când începe o criză – în cazul nostru avem un punct de pornire economic – ulterior se merge ca într-un vârtej care are turații tot mai mari și atrage și alte domenii. Și se deteriorează situația și în plan politic, și ideologic, și diplomatic și tot așa. Legea conflictologiei spune că dacă lucrurile nu sunt oprite într-o anumită etapă, atunci se ajunge la o explozie în toate domeniile, inclusiv în cel militar.”

Europa Liberă: Adică, vedeți amenințări reale pentru perioada următoare?

Valeri Lițkai: „Trebuie să înțelegeți că dacă casa începe să se dărâme, la început se distruge o parte, după care alta, iar dacă nu consolidezi casa aceasta se va dărâma câte un pic până vor rămâne doar ruinele. Deocamdată toată lumea privește cu interes cum construcția începe să se clatine. Fiecare are gândurile sale secrete, aliați secreți… Șevciuk de exemplu acum este la Moscova. Nu-mi pot imagina că fiind acolo, la întâlnirile cu Rogozin, nu a ridicat problema, iar Rogozin nu i-a spus nimic… I-a spus în mod sigur, doar că informație oficială nu avem de nicio culoare…

Deci, ne aflăm în acest tablou complicat și data de 1 ianuarie nu o va putea anula nimeni. Seamănă foarte mult cu scena din Titanic – se vede în depărtare la orizont un aisberg, iar căpitanul dă comanda greșită: „Cu toată viteza înainte!”. Au fost și acolo oameni care l-au sfătuit să nu facă asta, pentru că este riscant și există riscul de a scufunda nava, dar el era sigur că nu se va scufunda și a comandat să se meargă înainte…”

Europa Liberă: Dar în acest caz Titanicul simbolizează Transnistria sau ambele maluri ale Nistrului?

Valeri Lițkai: „Nu există Transnistria separată, ca atare. Că doar nu este Australia. Există regiunea în ansamblu – regiunea de sud-est, din care face parte și Moldova, și Transnistria, și regiunea Odesa. Da, frontierele politice există, dar toate celelalte domenii funcționează împreună – transport, energie, comerț, cultură… Dacă scoți o bucată din această construcție, asta va afecta neapărat toată securitatea regională, obligatoriu. Se începe de la chestiunea securității regionale economice și apoi progresiv se ajunge la toate celelalte tipuri de securitate.

De obicei, practica internațională arată că dacă apare o astfel de catastrofă va trebui să se acționeze în situație de forță majoră – să se convoace vreun comitet din mai multe state interesate, să se adopte în regim de urgență careva măsuri extraordinare, pe scurt – să se alerge la ca incendiu…”

Europa Liberă: Alegerile în Sovietul suprem de la sfârșitul lui noiembrie vor schimba ceva?

Valeri Lițkai: „Alegerile deocamdată s-au soldat cu o luptă aprigă dintre Sheriff și partidul său Obnovlenie cu puterea executivă condusă de Evghenii Șevciuk. Acestea sunt cele două grupări de facto, altele nu sunt. Acestea au deputați care îi reprezintă și chiar au propriile lor ideologii. Șevciuk a ieșit cu un program anti-burghezie – jos oligarhii, jos burghezii, toți oligarhii trebuie deposedați de proprietăți, trebuie totul naționalizat și dat poporului. Asta e ideologia pe care a îmbrățișat-o. Cealaltă tabără îl acuză pe Șevciuk de incapacitatea de a conduce, de greșeli economice, de bugete adoptate incorect etc. Aceste două ideologii se confruntă acum, au candidați pentru toate sectoarele, așa că luna noiembrie va fi tensionată.”

Europa Liberă: Îmi dau seama că în contextul celor discutate în acest interviu este destul de naiv să întreb despre perspectivele procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene. Dar totuși vă voi întreba – cum vedeți situația actuală la negocieri?

Valeri Lițkai: „Nu există niciun fel de negocieri. De niciun fel. Formatul 5+2 este un format consultativ și oamenii care lucrează acolo nu au niciun fel de atribuții, nu pot adopta niciun fel de decizii. Sunt pur și simplu consultări, în diplomație acest lucru este unul normal – oamenii se întâlnesc să discute. Dar ei nu pot decide nimic și transmit problemele în grupurile de experți. Negocieri sunt atunci când se întâlnesc oameni care au împuterniciri, care au posibilitatea de a decide ceva și semnează acte. Ultimele întâlniri care mai mult sau mai puțin eficiente au fost cele cu primul ministru Vlad Filat acum trei ani, unde s-a semnat câte ceva și chiar s-au îndeplinit niște înțelegeri, după care a fost o întâlnire pur decorativă cu Leancă, după care în general nimic.

Iată de ce spun că negocieri nu sunt și trebuie să spunem direct că acest lucru este din cauza profundei crize politice interne din Moldova, o criză care durează deja de multă vreme și mă tem că o criză politică începe și în Transnistria. Adică negocieri din partea Moldovei nu pot fi duse. Timofti nu este admis nici de departe la aceste negocieri. Voronin – da, Lucinschi, da – aceștia se întâlneau, discutau, adoptau câte ceva. Țin minte bine acest lucru, am participat la acele negocieri. Iar președintele actual este pur și simplu în afara procesului. Primul ministru? Ați văzut ce se întâmplă cu primii miniștri. Ministerul de Externe de principiu nu se implică niciodată. Da, stă acolo Osipov. Dar ce poate decide Osipov? Nimic. El poate merge la primul ministru să-i raporteze ceva, doar că uite că nu-l găsește pe primul ministru… Deci, formatul 5+2 este o pură ficțiune, un joc pentru public. Despre rezultate ți-e și incomod să întrebi.

Deci, în Moldova e criză. Când se va ieși din această criză, când va fi un președinte care acționează și un prim-ministru eficient? Păi vedeți și voi că nu pare să vie prea degrabă. În Transnistria începe propriul ciclu electoral de criză, pentru că în acest an avem alegeri legislative, iar anul viitor – alegeri prezidențiale. Mă tem că alegerile prezidențiale vor decurge la fel în formă acută, cu tensiuni. Iată de ce pur și simplu nu are cine duce negocieri și nici despre ce, și asta, într-o perspectivă cât vezi cu ochii. Nu știu când se va încheia criza politică în Moldova, la noi sigur vom mai pierde cel puțin încă un an.”

Europa Liberă: Vedeți careva perspective optimiste pentru Transnistria, Moldova, regiune pe ansamblu, măcar într-o perspectiva medie sau lungă?

Valeri Lițkai: „Noi am avut - și încă mai avem în acest moment – o construcție destul de stabilă care a existat cel puțin în ultimii zece ani. În economie, în domeniul militar, în cultură, în relațiile interumane totul este bine. Și vreau să vă spun că în comparație cu alte zone de criză noi nu o ducem deloc rău. Dacă ne uităm la Donbass nici nu se pune în discuție diferența. Noi am reușit să ajungem la o anumită situație stabilă. Această situație stabilă dădea o posibilitate obiectivă pentru a duce negocieri cu privire la statutul Transnistriei. Acum pierdem această stabilitate, o pierdem vertiginos. Și odată cu asta pierdem și posibilitatea de a discuta cumva statutul. Iată de ce visul nostru de aur acum este cel puțin să nu distrugem ceea ce avem. Este un vis. Poate că vom lupta pentru asta. Dacă se va reuși. Dar eu ca specialist, ca diplomat, vă pot spune că va exista o înrăutățire a acestei stabilități, va fi o destabilizare a regiunii și tot așa mai departe, cu toate consecințele care decurg de aici.”

XS
SM
MD
LG