Linkuri accesibilitate

Femeile „Der Sturm-ului”. Artistele avangardei de la Berlin 1910-1932

O expoziție excepțională la SCHIRN Kunsthalle la Frankfurt pe Main.

Marele muzeu de artă contemporană SCHIRN, de la Frankfurt pe Main, în Germania, găzduiește zilele acestea o a doua mare retrospectivă istorică dedicată creației feminine, mai exact „Femeilor Artist din avangarda de la Berlin în perioada 1910-1932”. Agenda noastră culturală este dedicată acestui eveniment.

Este, într-adevăr, a doua mare retrospectivă istorică organizată de Muzeul de Artă SCHIRN și menită să pună în valoare rolul imens jucat de femei în arta secolului al XX-lea. Prima a fost organizată în 2008 și le-a avut ca protagoniste pe patru dintre marile artiste ale Impresionismului, Berthe Morisot, Mary Cassatt, Eva Gonzalès și Marie Bracquemond.

Portret al lui Herwarth Walden din 1918
Portret al lui Herwarth Walden din 1918

Astăzi, în vedetă sînt puse mari artiste ale perioadei 1910-1932 care au gravitat la Berlin în jurul unei publicații inițiată de muzicianul și omul de cultură Georg Lewin, ce-și luase pseudonimul Herwarth Walden, și de poeta Else Lasker-Schüler, „Der Sturm”, subintitulată „Săptămînal de cultură și arte”.

Din 1911, revista avea să-i reunească pe artiștii expresioniști din grupul „Die Brucke”, mutați de la Dresda la Berlin, din rîndurile cărora au făcut parte nume ulterior devenite legendare ca Erich Heckel, Ernst Ludwig Kirchner, Max Pechstein sau Emil Nolde.

În 1913 Walden întemeia și galeria de artă „Der Sturm” care deschidea imediat prima expoziție a „expresionismului”, termen atunci colectiv pentru a desemna toate tendințele moderne în artă, reprezentate de cele 336 de pînze expuse de peste 80 de artiști.

Un an mai tîrziu, în 1914, la Sturm era deschisă prima mare expoziție Chagall, iar activitățile lui Walden se extindeau cu un program de producție de cărți poștale și de reproduceri de opere de artă. În 1917 era inaugurată și editura și librăria Der Sturm, sub influența evenimentelor de la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Walden devenind activ și ca om politic, înscris în Partidul Comunist din Germania.

O figură de om de cultură fără prejudecăți, Walden a adunat și a promovat în cercul său numeroase femei, artiste plastice, coregrafe, artiste active în lumea filmului și a modei, al căror număr este estimat astăzi la circa 30. Expoziția de la Muzeul de Artă SCHIRN de la Frankfurt este organizată în jurul și consacrată activității acestor femei cu un rol se poate spune revoluționar în arta secolului XX, așa cum ne-a declarat specialistul în artă Timo Weissberg, în prezent membru al echipei Serviciului de presă.

Timo Weissberg (©Aryadi Isa)
Timo Weissberg (©Aryadi Isa)

„Intenția curatoarei expoziției, dr. Ingrid Pfeiffer a fost să demonstreze că avant-garda timpurie din secolul al XX-lea nu a fost constituită doar din bărbați, ci, în mod esențial, din femei. În acest scop, ea a făcut cercetări timp de doi ani, întrînd în arhive și numeroase alte instituții, redescoperind o mulțime de lucrări care erau aproape uitate. Așa se face că avem în expoziție reprezentate 18 artiste plastice, parte a lor nume binecunoscute, cum este Sonia Delaunay sau Natalia Goncearova. Există însă altele care astăzi sînt practic uitate, cum e cazul lui Marthe Donas, o mare artistă, dar uitată în ultimele decenii.

„Femeile „Der Sturm-ului. Artistele avangardei de la Berlin 1910-1932”

Copertă a revistei „Der Sturm”, decembrie 1912.
1/28 Copertă a revistei „Der Sturm”, decembrie 1912.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Portretul lui Helwarth Walden, 1918.
2/28 Portretul lui Helwarth Walden, 1918.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Else Lasker Schüler, Flötenspielende, 1912.
3/28 Else Lasker Schüler, Flötenspielende, 1912.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
4/28
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marianne von Werefkin, Oraș în Lituania, 1913.
5/28 Marianne von Werefkin, Oraș în Lituania, 1913.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Sonia Delaunay, Desen B53 1924.
6/28 Sonia Delaunay, Desen B53 1924.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Sonia Delaunay, Piața portugheză, 1915.
7/28 Sonia Delaunay, Piața portugheză, 1915.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Gabrielle Münter, Portretul Mariannei von Werefkin 1909.
8/28 Gabrielle Münter, Portretul Mariannei von Werefkin 1909.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Gabrielle Münter, Mere în albastru, 1908-09.
9/28 Gabrielle Münter, Mere în albastru, 1908-09.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Sigrid Hjertén, Femeie cu blană, 1915.
10/28 Sigrid Hjertén, Femeie cu blană, 1915.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Sigrid Hjertén cu fiul ei Ivan 1916.
11/28 Sigrid Hjertén cu fiul ei Ivan 1916.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Sigrid Hjertén, Mînăstirea, 1922.
12/28 Sigrid Hjertén, Mînăstirea, 1922.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marthe Donas, Autoportret, 1920.
13/28 Marthe Donas, Autoportret, 1920.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marthe Donas în atelierul ei, 1920.
14/28 Marthe Donas în atelierul ei, 1920.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marthe Donas, Kandinsky la pian.
15/28 Marthe Donas, Kandinsky la pian.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marthe Donas, Cap cubiste, 1917.
16/28 Marthe Donas, Cap cubiste, 1917.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marthe Donas, Natură moartă cu sticlă și cană. 1917.
17/28 Marthe Donas, Natură moartă cu sticlă și cană. 1917.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Emmy Klinker, Portret de femeie, 1920-21.
18/28 Emmy Klinker, Portret de femeie, 1920-21.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Natalia Goncearova, Grădinărind, 1908.
19/28 Natalia Goncearova, Grădinărind, 1908.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Lavinia Schulz, Femeia tobogan. 1924.
20/28 Lavinia Schulz, Femeia tobogan. 1924.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Hilla von Rebay, Fără titlu. fără dată.
21/28 Hilla von Rebay, Fără titlu. fără dată.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Jacoba van Heemskerck în Atelierul ei, ca1915.
22/28 Jacoba van Heemskerck în Atelierul ei, ca1915.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Else Lasker-Schüler, Îmblînzitor de șerpi, 1921.
23/28 Else Lasker-Schüler, Îmblînzitor de șerpi, 1921.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Alexandra Exter, Locuitoare de pe Marte, costum pentru filmul suprarealist Aelita, 1924.
24/28 Alexandra Exter, Locuitoare de pe Marte, costum pentru filmul suprarealist Aelita, 1924.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Alexandra Exter, Regina de pe Marte, costum pentru filmul suprarealist Aelita, 1924.
25/28 Alexandra Exter, Regina de pe Marte, costum pentru filmul suprarealist Aelita, 1924.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Marcelle Cahn, Femme et voilier, 1926/1927.
26/28 Marcelle Cahn, Femme et voilier, 1926/1927.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Emmy Klinker, Feierabend, ca. 1921.
27/28 Emmy Klinker, Feierabend, ca. 1921.
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
28/28
O excepțională expozție la SCHIRN Kunsthalle, Frankfurt pe Main.
Secvența anterioară
Secvența următoare

„Intenția expoziției este să pună în evidență cît de mare a fost influența acestor femei asupra dezvoltării artei moderne și, cred că, într-adevăr, curatoarea a reușit cu succes să demonstreze că această influență a fost extrem de puternică. Interesant este și că în centrul acestei expoziții se află un om, un bărbat, Herwarth Walden, fondatorul Galeriei Sturm, a revistei de artă Der Sturm, cel care a sprjinit toate aceste artiste-femei. Interesat, pe de altă parte, apare faptul că pînă și numele acestei publicații, Der Sturm, nu a fost invenția lui Herwerth Walden, ci a [poetei] Else Lasker-Schüler, prima lui soție. Prin urmare, în spatele acestei mișcări artistice se află o remarcabilă influență, contribuție, a femeilor ce poate fi văzută aici” - ne-a spus Timo Weissberg.

Artistele ale căror lucrări – tablouri, desene, afișe, decoruri, costume de scenă – pot fi văzute în excepționala expoziție de la SCHIRN erau originare din Germania, Olanda, Belgia, Franța, Suedia, Bulgaria, Polonia, Ucraina și Rusia. Între cele provenind din estul Europei sînt de amintit Ksenia Boguslavskaia, pionieră a avant-gardei ruse, Elisabeth Ivanova Epstein, născută la Jitomir în Ucraina și asociată mai tîrziu cercului celebru „Der Blaue Reiter”, Vera Idelson, scenografă și designer originară de la Riga, Masha Jivkova-Usunova, născută la Sofia, Liuba Kosințeva-Ehrenburg, studentă la Kiev, unde avea să-și întîlnească viitorul soț, ziarist și scriitor celebru, artistele poloneze Lena Pillico și Teresa Zarnower ș.a.m.d.

Ar mai fi de amintit, pe scurt, sfîrșitul tragic al lui Herwarth Walden, care emigra în Uniunea Sovietică în 1932, punînd capăt cercului „Der Sturm”, pentru a fi arestat în 1941, învinuit asemenea altor mulți emigranți comuniști, de spionaj, și ucis la ordinul lui Stalin.

Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG