„Instrucție pentru evadare” este titlul primei antologii de poezie română contemporană tradusă în limba rusă și publicată în Republica Moldova. A fost lansată la Chișinău, la sfârșitul lunii octombrie. În dialog cu Victoria Akimova-Crudu, autoarea și traducătoarea volumului de poezii.
Europa Liberă: Pentru această antologie ați ales 20 de autori cu vârste și stiluri de scriere diferite, de pe ambele maluri ale Prutului. Ce au în comun?
Victoria Akimova-Crudu: „Acești poeți scriu în vers liber, adică fără rimă. Au în comun simplul fapt că își exprimă sentimentele și trăirile în același limbaj – limbajul literar. Acesta e modul lor de a „supraviețui” într-o lume ostilă.
Nu cred că trebuie să-i separăm în diferite tabere, în oameni care trăiesc în Basarabia și România. Poezia și literatura nu trebuie văzută din perspectiva țării de origine a autorului, nici judecată după vârsta lui. În poezie nu sunt limite, fiecare persoană își exprimă emoțiile liber de orice etichete.
Unii oameni țin jurnale personale. Poeții fac același lucru, însă ei le îmbracă într-o formă stilistică deosebită și creează opere literare. În acest sens, nu sunt deosebiri dintre oamenii de artă din diferite țări și de diferite vârste. Au o percepție identică a lumii, chiar dacă sunt separați prin zeci de ani.”
Europa Liberă: Cercurile literare de limbă rusă și română din Republica Moldova practic nu se „intersectează”: nu avem lucrări contemporane autohtone în limba română traduse în rusă și invers. Prin ce ar putea fi utilă poezia, cultura, pentru trecerea peste acest zid?
Victoria Akimova-Crudu: „Acesta a fost și unul dintre motivele din care am realizat această antologie. Înțeleg
Există o prăpastie dintre lumea literară de limbă rusă și cea de limbă română...
perfect că există o prăpastie dintre lumea literară de limbă rusă și cea de limbă română. Ca să o micșorez, am încercat să le arăt vorbitorilor de rusă că acești poeți tot sunt interesanți, la fel ca și poeții contemporani ruși, ucraineni etc.
Călătorind la diverse festivaluri literare din România, am văzut oameni despre care am vrut să povestesc altora, pe care am vrut să-i arăt tuturor, traducând poeziile lor.
În linii mari, cred că toți rușii care trăiesc în Republica Moldova sunt bilingvi. Poate nu știu să vorbească, dar înțeleg limba română. Această antologie e modul meu de a aduce mai aproape oamenii de pe aceste două maluri literare.”
Europa Liberă: Există șansa de creare a unei comunități literare multinaționale, care ar deveni pilonul pentru consolidarea societății?
Victoria Akimova-Crudu: „Știți, sunt absolut sigură că anume prin cultură putem înțelege aproapele nostru și putem consolida societatea. Dar nu cred că opinia mea
Aș dori să văd cultura și arta drept un factor unificator pentru oamenii de diferite naționalități și limbi...
este împărtășită de oamenii responsabili de acest lucru. Nu sunt implicată în astfel de procese literare, dar privesc situația dintr-o parte. Aș dori să văd cultura și arta drept un factor unificator pentru oamenii de diferite naționalități și limbi. Mi-e greu să spun de ce la noi nu se întâmplă asta.
Din păcate, astăzi în Republica Moldova rolul literaturii și al poeziei nu este atât de important, cât am vrea să fie. În România, în schimb, atitudinea față de artă este diferită. La întâlnirile cu scriitorii, precum Mircea Cărtărescu, de exemplu, sala e plină de oameni, cum la noi ar fi la un concert cu David Guetta sau Zemfira. Era o revelație pentru mine și un semnal că oamenii devin tot mai interesați de literatură.
În Moldova, totuși situația e diferită. Suntem destul de provinciali. Nu fructificăm ceea ce avem și anume cunoașterea culturii ruse, cunoașterea culturii române, propria cultură și mentalitate. Sunt un mare atu, dar, din păcate, nu știm ce să facem cu el.”
