La Chișinău a fost organizat un forum al organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova. Împărțiți în mai multe ateliere de lucru, participanții au discutat despre durabilitatea financiară a organizațiilor societății civile, despre imaginea sectorului non-profit, promovarea voluntariatului și despre responsabilizarea guvernanților. Membrii ONG-urilor au pus în dezbatere şi nevoia unui nou model de participare a societății civile la luarea deciziilor și monitorizarea politicilor guvernului.
Propunerile venite din partea societății civile sunt în mare parte ignorate de guvern și parlament! Acesta este regretul exprimat de mai mulți participanții la forum.
Până acum, dialogul cu decidenții a funcționat în baza unui model instituit de guvern încă în 2010, când a fost format Consiliul Național pentru Participare. Membrii acestuia, reprezentanți ai societății civile, monitorizează inițiativele guvernării și la nevoie intervin cu propria evaluare a proiectelor.
Multe din recomandările consiliului, de exemplu în cazul pachetului de legi anti-tabac, sau în cazul legislației nediscriminare, au fost luate în considerare de executiv, dar ONG-iștii insistă ca odată cu formarea unui nou guvern să apară și un nou consiliu pentru participare.
Deocamdată, reprezentanții organizațiilor obștești au păreri împărțite referitoare la formatului unei noi structuri de consultare a societății civile. Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul analitic Expert-Grup, crede că societatea civilă trebuie să fie o voce independentă de guvern:
„Societatea civilă este cea care trebuie să vină cu nominalizarea organizațiilor, să decidă în ce mod va avea loc monitorizarea sau expertizarea unor politici guvernamentale și nu invers. Societatea civilă nu este adevărul în ultimă instanță. Societatea civilă este instrumentul prin care societatea poate să-și îmbunătățească înțelegerea lucrurilor, înțelegerea mai bună a intereselor particulare, intereselor anumitor grupuri sociale și a intereselor în ansamblu a societății.”
Ceea ce displace multora în actuala formulă de activitate a consiliului este că a fost gândit de la început ca un organ consultativ atașat guvernului.
Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie e de părere că experiența de până acum trebuie valorificată, noua entitate urmând să încurajeze implicarea cât mai multor ONG-uri în dialogul cu autoritățile:
„Ar trebui să existe o coaliție de ONG-uri care să formeze un fel de asociație pentru participare în procesul decizional, care în fond s-ar baza pe experiența CNP-urilor din trecut. Sigur că CNP-urile până acum au consultat guvernul, dar au făcut-o pornind nu de la interesele guvernanților, dar pornind de la interesele societății. Și acele recomandări care au fost elaborate de CNP și propuse guvernului s-au bazat anume pe acest principiu.”
Interes pentru definitivarea unei structuri reale de consultate a opiniei societății au manifestat și membrii organizațiilor obștești din teritoriu. La zeci de km distanță de capitală, spune Stefan Gâlcă, vicedirectorul Asociației Obștești SocioAcces din Strășeni, problemele sunt aceleași- aleșii localii fiind deseori indiferenți față de poziția organizațiilor neguvernamentale:
„Foarte rar se întâmplă ca autoritatea locală, primăriile, în cadrul ședințelor se ia atitudine față de propunerile sau de părerea organizațiilor neguvernamentale. Marea majoritate a consilierilor sunt reprezentanți ai partidelor și din această cauză marea majoritate nu pot să-și expună imediat părerea până nu au un ordin de la nivel superior.”
Participanții la discuție au ajuns la concluzia că actualmente este nevoie de o extindere a parteneriatelor dintre ONG-urile de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În primul rând pentru a câștiga încrederea cetățenilor beneficiari dar și pentru a schimba optica de realizare a proiectelor, astfel încât banii donatorilor să fie investiți în proiecte de maximă utilitate.
