Cum se poziționează România în criza cauzată de doborîrea avionului militar rus de către forțele armate ale Turciei, ştiind că este membră a NATO şi că o desparte de ambele țări… Marea Neagră. O relatare a corespondentei Europei Libere la București.
Parteneriatul strategic dintre România și Turcia rămâne o formă neumplută de conținut, după cum rezultă și din întâlnirile pe care le-a avut la Ankara secretarul de stat din ministerul de Externe, George Ciamba, care nu s-a întors de acolo cu nimic palpabil. Turcia este mult mai preocupată în această perioadă de ceea ce se întâmplă la granița ei de Est, decât de celelalte subiecte de politică externă. Așa se explică și absența ei de la summit-ul regional al NATO, care a avut loc la București, la începutul lunii și a fost dedicat Flancului Estic. Au participat liderii statelor din Centrul și Estul Europei interesați de întărirea securității la granița estică a Alianței, numai că fără Turcia întreaga discuție a rămas mai degrabă la nivel teoretic.
Există în plus și o trilaterală, România-Polonia-Turcia, exersată și ea tot la nivel discursiv, dar care pe teren pare mai degrabă inexistentă, cu toate că cele trei state ar fi interesate de un front defensiv comun care să neutralizeze eventualele accese de putere ale Rusiei. Ankara și Moscova au însă la rândul lor un parteneriat strategic și s-au susținut mereu reciproc, cel puțin până ieri când Turcia a doborât un avion militar rus care a intrat în spațiul ei teritorial. Asupra conflictului din Siria, cele două au avut dintotdeauna poziții diferite, care nu le-a afectat bunele relații.
Așa se explică probabil faptul că Ankara nu a dorit să fie parte a Declarației comune pe care au semnat-o statele NATO din Centrul și Estul Europei, cu toate că fără Turcia asigurarea Flancului Estic este imposibilă. Deși membră NATO din 1952, Turcia a făcut în ultimii ani câteva compromisuri de dragul Rusiei, inclusiv în Marea Neagră când a interzis în timpul războiului ruso-georgian intrarea vaselor americane cu ajutor umanitar pentru georgieni.
Secretarul de stat pentru afaceri europene George Ciamba a vorbit la Ankara despre „potențialul deosebit” al cooperării economice româno-turce și despre contactele permanente „politico-diplomatice” dintre România și Turcia, fără să atingă însă cu adevărat chestiunile „strategice”. Parteneriatul strategic româno-turc a fost semnat în 2011, iar de atunci, cu toate că Marea Neagră a devenit o mare fierbinte, România și Turcia, ambele riverane al Pontul Euxin nu au avut discuții cu adevărat consistente despre situația tensionată din zonă și nici nu au făcut planuri de asigurare a securității regiunii.
Fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, susține că fără România, „lanțul de apărare” din această parte a Europei s-ar „prăbuși”. Punerea la lucru a trilateralei Polonia-România-Turcia este vitală pentru felul în care se desfășoară lucrurile în această perioadă, atrage atenția și fostul consilier prezidențial pentru probleme strategice, Iulian Fota.
Nu este clar deocamdată dacă irelevanța României din punct de vedere militar face ca parteneriatul strageic româno-turc să fie nefuncțional sau dacă este vorba despre dezinteresul general al celor două părți.
